Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România repetă greşelile de dinainte de criză, avertizează preşedintele Consiliului Fiscal

ionut_dumitru.jpg

La nivel de strategie fiscal-bugetară, nu prea știm ce vrem
La nivel de strategie fiscal-bugetară, nu prea știm ce vrem
Image source: 
RFI

Deficitul bugetar va creşte ameninţător anul viitor, iar măsuri suplimentare vor înrăutăţi situaţia, spune, la RFI preşedintele Consiliului Fiscal. Ionuţ Dumitru atrage atenţia că în an electoral, România repetă greşelile de dinainte de criză.

Ionuț Dumitru: Conform calculelor Comisiei Europene și alor noastre, ale Consiliului Fiscal, într-un scenariu în care nu se mai ia nicio măsură suplimentară, într-un scenariu de nemodificare a politicilor economice, anul viitor deficitul bugetar va crește și mai mult, ajungând la circa 3,8% din PIB, în condițiile în care se vor aplica măsurile din cel de-al doilea val de relaxare fiscală, cele care au mai rămas: reducerea TVA de la 20% la 19%, respectiv reducerea de accize și eliminarea taxelor pe construcțiile speciale. Chiar dacă nu se mai ia nici decizie până la anul, oricum deficitul bugetar sare peste 3%, se duce spre 4%. Este un nivel inacceptabil pentru România deoarece datoria publică este deja la un nivel la care nu e deloc mic. Suntem deja la aproape 40%. Și deficite bugetare atât de  mari într-o fază ascendentă a ciclului economic – conform proiecțiilor economice anul acesta vom avea o creștere economică de 4% – sunt complet neadecvate unui mediu economic de tipul celui în care ne aflăm, pentru că ne dezarmează complet la următoare recesiune economică, exact cum am greșit și înainte de criză. Înainte de criză am avut deficite foare mari, iar în momentul în care a venit recesiunea am fost complet dezarmați și economia a rămas foarte vulnerabilă. Ceea ce vreau să spun este că orice măsură care are un impact semnificativ asupra bugetului, de tipul legii salarizării plus alte măsuri potențiale – am mai auzit de reducere suplimentară de contribuții la asigurările sociale, de creșterea indemnizațiilor pentru mame. Oricât de binevenită ar fi astfel de decizie, în mod particular această creștere a indemnizațiilor pentru mame, ea trebuie gândită în contextul bugetar în care ne desfășurăm activitatea, un context bugetar care are niște constrângeri enorme chiar și fără nicio măsură suplimentară. Orice măsură care are impact bugetar semnificativ trebuie gândită de două - trei ori înainte și trebuie găsite măsuri de compensare. Să nu uităm, după reducerile de taxe pe care România le-a operat recent, vom avea conform proiecțiilor Comisiei Europene cele mai mici venituri bugetare din taxe și impozite, undeva la 25% din PIB. Media europeană e de aproape 40%. Diferența care ne separă de celelalte state europene în materie de nivel al veniturilor colectate este enormă. România are de departe cele mai mici venituri bugetare. Anvelopa bugetară este extrem de mică. În condițiile acestea este evident că nu putem discuta despre asistență socială europeană, de salariu în sectorul bugetar la nivel european, de educație la nivel european ș.a.m.d. Nu avem cu ce. Aceasta este realitatea.

Reporter:  Pe de altă parte, cei care inițiază astfel de legi, spun că prin creșterea veniturilor prin legi socile se reîntorc în economie bani. E un circuit economic acolo și impactul nu se calculează atât de direct la impactul bugetar și atât. Ei văd și niște beneficii în timp.

I.D: Există și un efect de runda a doua. În momentul în care reduci niște taxe sau crești niște cheltuieli bugetare, evident că ai un efect de antrenare economică care se reflectă și într-o activitate economică mai mare și într-o colectare mai mare decât ți-ar sugera-o efectul pur matematic de runda întâi din reducerea unei taxe. Spre exemplu, o taxă redusă sau o creștere a cheltuielilor nu înseamnă o relație unu la unu asupra veniturilor bugetare. Relația este mai pozitivă de atât. Cu toate acestea, efectul este negativ asupra bugetului. Că este mai mic sau mai mare este o discuție, dar nu poți spune că este vorba despre un perpetuum mobile care se autoalimentează. Adică, dacă crești salariile bugetarilor înseamnă că vei avea și venituri bugetare mai mari și se auto-finanțează. Complet greșit. Impactul bugetar este negativ.

Rep: În ce măsură astfel de legi periclitează procesul continuu de relaxare fiscală la care s-a angajat Guvernul?

I.D: Dacă ne uităm la deciziile din ultimii ani, o să constatăm că noi, la nivel de strategie fiscal-bugetară, nu prea știm ce vrem. Nu avem o strategie, ce vrem să atingem prin deciziile pe care le luăm. Vrem să stimulăm economia prin reduceri de taxe, e o discuție. Și am făcut lucrul acesta prin reducerile foarte agresive de TVA spre exemplu. Trebuie să ne gândim că acele reduceri de taxe pe consum au un impact economic pe care s-ar putea să nu ni-l dorim pe termen mediu și lung. Deja vedem acest lucru. Este un exces de consum. Consumul a crescut în trimestrul al patrulea al anului trecut cu peste 7% în termeni reali, vânzările cu amănuntul cresc cu 15% în termeni de volume. Aceste cifre trebuie să ne dea de gândit. Importurile deja au început să crească și rata lor de creștere este aproape dublă decât cea a exporturilor. Continuând așa, stimulând doar consumul și prea puțin oferta internă, avem o problemă pe termen mediu și lung, problemă pe care am mai avut-o și în trecut și am suferit foarte mult de pe urma ei. În plus, o dată ce ai redus taxele, nu știu de ce mai discutăm și de creșterea cheltuielilor. Ele intră în contradicție. O dată ce taxele scad și nu ai măsuri suficient de puternice de reducere a evaziunii fiscale, ca să poți avea o colectare mai bună, cheltuielile bugetare nu pot fi sub nicio formă mai mari. Poate din potrivă, trebuie să fie mai mici. Încă o dată vă spun, veniturile bugetare colectate în România sunt de departe cele mai mici din Europa. Aceasta este realitatea de la care plecăm.

Ascultă interviul acordat RFI de Ionuţ Dumitru (Consiliul Fiscal)
1350