Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Economia, între magie şi riscuri

Economia românească duduie din nou. Cea mai bună dovadă în acest sens, dincolo de ratele de creştere economică sau recordurile pe care le bat exporturile, sunt datele bugetare pe primele două luni ale anului. Este limpede că situaţia bugetului reprezintă, în principal, proiecţia evoluţiilor din economie. Iar privind datele bugetare pe lunile ianuarie şi februarie ale acestui an, pare că avem în faţă o magie pură. De ce? Datele bugetare oferă numai veşti bune. Excedent bugetar, încasări mai mari la buget, cheltuieli mai mari cu salariile şi cu investiţiile. Ce poate fi mai frumos?

Iată cifrele importante şi explicaţiile lor. Veniturile bugetare au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 4,7%. Creşterea se datorează, în primul rând, încasărilor mai mari din impozitul pe profit care face un salt spectaculos cu un procentaj de 40%. Mai mult ca sigur, creşterea vine de la sectorul bancar, care după pierderile din anul 2014, a revenit pe un profit substanţial, în anul 2015. De asemenea, este posibil ca unele companii cu capital de stat, din sectoarele reglementate, să fi contribuit la creşterea încasărilor la buget.

Nici veniturile bugetare din TVA nu sunt de neglijat. Ele arată o creştere la două luni cu 4%. Ea este cu atât mai spectaculoasă cu cât vine după două episoade de reducere a TVA: la alimente, la jumătatea anului trecut, şi cota generală, la începutul acestui an. Nu ştim cât din această creştere de încasări vine din lupta cu evaziunea dusă de fisc şi cât din creşterea consumului. Cert este că acest rezultat bugetar confirmă aşteptările celor care au susţinut că scăderea taxelor va duce la creşterea încasărilor bugetare. Şi nu avem cum să nu ne aducem aminte că oponenţii măsurilor de scădere a TVA au fost finanţatorii internaţionali, specialiştii Băncii Naţionale şi membrii Consiliului fiscal. Rămâne să vedem cât va rezista acest ritm de creştere a încasărilor bugetare, în general, şi a celor din TVA, în special. Un alt capitol care atrage atenţia este creşterea încasărilor din contribuţii sociale cu 7%, ceea ce se explică prin creşterea salariului minim şi în general din creşterea salariilor în sectorul bugetar, cu precădere, şi, parţial, în economia cu capital privat.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Fapt aşteptat dacă avem în vedere creşterile de salarii operate la începutul anului şi la sfârşitul anului trecut. De asemenea, cheltuielile de investiţii (din bani europeni şi naţionali) au crescut şi ele la 2,7 miliarde lei, faţă de 2 miliarde lei în urmă cu un an.

Sintetic vorbind, bugetul încheie primele două luni cu excedent bugetar de 0,1% din PIB. Mai mic decât anul trecut, dar vorbim totuşi de excedent, ceea ce este surprinzător dat fiind că anul acesta deficitul este estimat a fi mult mai mare decât anul trecut. Este de văzut cât va mai rămâne bugetul pe plus.

Şi totuşi, un mare semn de întrebare există. Conform bugetului, trimestrul unu al acestui an ar trebui să se încheie cu venituri de 56 miliarde lei şi cheltuieli de 63 miliarde lei. Adică, doar în luna martie, la buget ar trebui să fie încasaţi 21 miliarde lei, adică mai mult de jumătate din veniturile din primele două luni. În acelaşi timp, ar trebui să se cheltuiască 29 miliarde lei, adică aproape cât s-a cheltuit în primele două luni. Greu de crezut, dacă nu chiar imposibil.

Cert este că premierul Cioloş rămâne cu picioarele pe pământ. Cea mai bună dovadă în acest sens este că a cerut Parlamentului să indice sursa de finanţare suplimentară necesară creşterii plafonului îndemnizaţiilor pentru mame.

Bugetul arată că până acum economia a răspuns scăderilor de taxe şi impozite. În sensul că scăderea de TVA a adus un consum mai mare şi încasări bugetare mai mari. Creşterea salariilor a născut contribuţii sociale mai mari. În plus, veniturile mai mari au dus la relansarea solidă a creditării pentru populaţie şi companii. Punctul sensibil rămâne sectorul investiţiilor publice care nu oferă încă rezultate vizibile în dezvoltarea infrastructurii. În concluzie, economia duduie, dar ceva lipseşte. Şi anume, companiile şi sectoarele care cresc sunt încă limitate.