Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ce riscuri planează asupra economiei româneşti

Anul trecut, raportul asupra stabilităţii financiare prezentat de Banca Naţională, atrăgea atenţia asupra unui risc major. Şi anume că, trei ani la rând, în care se înregistrează un deficit bugetar de 3% din produsul intern brut, vor duce datoria publică într-o zonă nesustenabilă. Fenomenul chiar se întâmplă. Anul acesta, deficitul bugetar va fi de 3% din PIB, iar anul viitor, arată estimările, va depăşi chiar acest prag. Ceea ce înseamnă că economiă românească mărşăluieşte către deficite bugetare mari şi către o creştere a datoriei publice.

În raportul asupra stabilităţii financiare de anul acesta, riscul creşterii deficitului bugetar nu este uitat. Dar el nu mai reprezintă un punct important de atenţionare. Este numit, ce-i drept, la capitolul riscului privind inversarea tendinţei de consolidare fiscală. Astfel, se precizează că, anul viitor, România se va apropia de un deficit bugetar de 4% din PIB, ceea ce va reprezenta reintrarea în procedura de deficit excesiv. De asemenea, acest lucru va însemna depăşirea pragului critic al datoriei publice şi intrarea, în probabilitate de peste 50 la sută, în recesiune. Este un semnal puternic de risc, care însă este scos mai puţin în evidenţă, în comparaţie cu anul trecut.

Desigur, se va ajunge în această situaţie, dacă nu apar politici fiscal-bugetare noi, se spune în raport. Tradus, aceasta însemna, dacă nu are loc o creştere a taxelor sau impozitelor. Sau, mai există o variantă optimistă, aceea în care încasările bugetare vor creşte ca urmare a răspunsului economiei sau printr-o mai bună colectare realizată de fisc.

Dar, raportul asupra stabilităţii financiare consideră că riscul major pe plan intern este cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar. Mai precis, este vorba despre noua obsesie a băncii centrale şi anume legea dării în plată. Se reiau punctele de vedere ale Băncii Naţionale faţă de această lege şi anume: că va crea risc sistemic, că va reduce disciplina de plată, că induce hazard moral, că va limita accesul la creditare pentru tineri şi pentru cei cu venituri reduse şi, în fine, că va afecta profitabilitatea şi solvabilitatea sistemului bancar. Sunt toate argumentele împotriva legii dării în plată pe care le-am auzit de la Banca Naţională, în ultima perioadă. Cu toate acestea, Parlamentul se încăpăţânează să meargă înainte cu legea.

Interesant este că raportul BNR mai notează un risc care se referă la „alte iniţiative legislative privind intervenţia retroactivă în contractele de credit”. Este posibil ca acest paragraf să facă trimitere la normele de aplicare a legii insolvenţei personale.

Pentru că, dacă prin legea dării în plată, băncilor le-a trecut glonţul pe la ureche, bancherii încep să se teamă că aplicarea legii insolvenţei personale îi va lovi direct. Să ne uităm doar la cele 15 miliarde de lei, credite de consum negarantate, pentru a înţelege problemele pe care le va putea avea sistemul bancar românesc.

În rest, riscurile la adresa stabilităţii financiare sunt mai mult externe. Este vorba, în primul rând, despre posibila ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Dar şi despre temperarea creşterii Chinei şi incertitudinile privind evoluţia economică în statele europene cu probleme în finanţarea sectorului public. Să mai adăugăm şi politica monetară divergentă a Băncii Centrale Europene şi a Rezervei Federale americane.

Veştile bune sunt că disciplina de plată a creditelor s-a îmbunătăţit şi multe dintre împrumuturile în valută s-au transformat în lei. Ceea ce face ca stocul de credite în lei să fie majoritar. Doar că legea dării în plată ar putea să reducă accesul populaţiei la credite. Şi aşa ajungem în locul de unde am plecat: la riscurile pe care Banca Naţională le vede legate de legea dării în plată.