Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ceva acolo jos, în economie, merge bine

Avem o primă imagine a felului în care funcţionează economia în acest an. Dincolo de cifrele de creştere economică, de inflaţie, de exporturi sau de deficite, un lucru este relevant pentru mersul economiei şi anume nivelul încasărilor bugetare.

Există, aşadar, cifrele pe primul trimestru publicate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Iar ele nu arată rău. Cele mai mari temeri au fost legate de încasările din TVA. Tema a suscitat vii discuţii, în contextul reducerii cotei generale a TVA, începând cu anul acesta. Astfel, încasările din TVA au scăzut cu numai 1,7%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Fiscul precizează că încasările au fost chiar mai mari decât programul bugetar, doar că rambursările de TVA au dus la uşoară scădere a colectării de TVA. Trebuie spus însă că rambursarea taxei este absolut naturală şi că, până la urmă, indicatorul relevant este cel al colectării finale.

De asemenea, este de remarcat că primul trimestru al acestui an se află într-o zonă critică, să-i spunem, în raport de anul trecut. Pentru că până în luna iunie, economia funcţionează cu cote de TVA mai mici la toate produsele faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În sensul că de la începutul acestui an funcţionează cota redusă de TVA şi pentru produsele alimentare şi pentru celelalte mărfuri. Cu alte cuvinte, aceste prime şase luni ar fi putut să fie complicate pentru încasările bugetare din TVA.

Primul trimestru a trecut cu bine, scăderea încasărilor bugetare la capitolul TVA fiind mică. În acest sens, este posibil ca de la jumătatea acestui an să existe un salt al încasărilor din TVA, în comparaţie cu anul 2015.

Cum s-au salvat încasările din TVA? Este clar că din creşterea consumului. Un consum capacitat, pe de o parte, de scăderea preţurilor şi, pe de altă parte, de creditul de consum care a cunoscut o impetuoasă creştere.

Dar încasările din TVA nu sunt singurele care dau imaginea economiei. Impozitul pe profit a avut o creştere extrem de solidă, de 26%, faţă de anul trecut. La acest capitol, principala explicaţie este aceea legată de revenirea băncilor pe profit şi implicit pe faptul că acestea au plătit impozitul aferent. Este posibil ca şi alte companii şi alte industrii să îşi fi mărit profitul, dar este cert că întreprinderile mici şi mijlocii (majoritatea lor) se confruntă cu probleme de piaţă şi de profitabilitate. Dacă în cazul TVA, încasările au fost salvate de creşterea consumului, saltul de colectare a impozitului pe profit este dat de câteva mari companii şi câteva sectoare economice.

Accizele au adus şi ele mai mulţi bani la buget, cu 7% în plus faţă de anul trecut. Ceea ce nu face decât să dovedească încă o dată rolul consumului în creşterea încasărilor bugetare. Va fi interesant de văzut, la capitolul accize, în ce măsură nouă lege antifumat va avea impact asupra încasărilor la buget, în sensul scăderii vânzărilor de ţigarete. Rămâne de urmărit.

Creşteri de încasări sunt şi în ceea ce priveşte contribuţia la sănătate şi cea de asigurări sociale. Cu o precizare şi anume că ambele sunt sub programul bugetat pentru acest an. Ceea ce poate însemna fie că bugetul a fost construit prea optimist, fie că există o problemă de plată la cele două capitole.

Cifrele bugetare sunt mai mult decât nişte simple cifre. Ele ne arată în ce zone ale economiei lucrurile funcţionează. Şi sunt câteva domenii, precum industria bancară, cu expansiunea creditării, sau marile companii exportatoare. Aşadar, ceva acolo jos merge bine în economia românească. Problema este că încă sunt prea puţine industrii şi prea puţine companii care contribuie la creşterea economică.