Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Grecia şi morala privind Ziua Europei

Poate fi o coincidenţă interesantă că astăzi, de Ziua Europei, se discută din nou (pentru a câta oară!) tema Grecia. Astăzi, în cadrul reuniunii Consiliului de miniştri de finanţe ai statelor din zona euro subiectul privind datoria Greciei se va afla în dezbatere. Iar tensiunile tind să atingă cotele din vara trecută, atunci când criza greacă a ţinut cu sufletul la gură întreaga Europă.

Crizele prin care a trecut Europa în ultimele luni, este vorba despre atentatele teroriste şi despre criza refugiaţilor, au dus tema Grecia în planul doi. De câteva săptămâni, însă, criza datoriilor Greciei se reaprinde. Trebuie mai întâi de toate remarcat că Grecia este în centrul crizei migranţilor, nu cu mult timp în urmă statul elen cerând ajutoare financiare şi umanitare pentru a putea face valului de migranţi.

Iată însă că la sfârşitul săptămânii, sindicatele din Grecia au declanşat greva generală. Acesta este doar vârful aisbergului. În esenţă, însă, tensiunile dintre creditori şi guvernul elen sunt din nou în creştere. Motivul? Este acelaşi ca şi anul trecut, adică discuţiile legate de tăierea unei părţi din datoria Greciei, precum şi planul de reforme care să însoţească acest proces.

De data aceasta, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) par a fi mai flexibili. Chiar directorul executiv al FMI, Christine Lagarde vorbeşte despre un dublu proces care să se deruleze concomitent: tăierea unei părţi a datoriei şi noi obiective pentru reformele economice.

Grecia are nevoie de aproximativ cinci miliarde euro până la jumătatea lunii iulie, pentru a plăti datoria ajunsă la scadenţă. Şi mai are nevoie în următorii ani de 50 miliarde euro. O parte din sumă este prevăzută să fie obţinută din reformele interne, privatizări, inclusiv vânzări de acţiuni ale băncilor greceşti; o altă parte, va trebui finanţată de creditorii internaţionali. Problema este că nivelul efectiv de creştere al veniturilor bugetare este departe de ţintele asumate în programul semnat cu creditorii.

Pentru a primi încă o tranşă din acordul cu creditorii, Grecia trebuie să continue reformele. Cel puţin aşa le numesc reprezentanţii finanţatorilor internaţionali, în timp ce, de partea cealaltă, sindicatele greceşti şi guvernul Tsipras, văd noul program ca pe o continuare a măsurilor de austeritate. Concret, guvernul ar trebui să reducă anual, până în 2018, cu 1% din PIB cheltuielile cu pensiile. Ceea ce evident înseamnă automat o reducere a pensiilor grecilor. În plus, prin memorandumul încheiat anul trecut între finanţatorii internaţionali şi guvernul elen se cere ca Grecia să înregistreze excedent primar de 0,5% din PIB anul acesta, de 1,7% din PIB anul viitor şi de 3,5% în anul 2018. Prin excedent primar se înţelege nivelul bugetar din care se exclude plata datoriei externe.

Mai grav este că după opt ani de la începutul crizei, situaţia economiei elene nu dă semne de îmbunătăţire. Datoria publică în raport de PIB este mai mare decât în urmă cu câţiva ani, atunci când s-a lansat programul de austeritate. Şomajul pe termen lung, în special la tineri, atinge cote alarmante, iar economia se întoarce în recesiune. Mai mult, există un studiu al FMI care arată că în condiţiile în care economia greacă va creşte, în medie cu 1%, datoria publică va rămâne timp de 30 de ani la nivelul de 100% din PIB.

Toate acestea duc la ideea tot mai pronunţată că este nevoie de o tăiere a datoriei Greciei, dar o restructurare care să ducă la găsirea surselor de creştere economică.

Astăzi este ziua Europei. O zi care găseşte Europa într-o situaţie complicată. Nu doar prin prisma Greciei, ci prin crizele suprapuse care lovesc bătrânul continent. Azi nu avem decât să sperăm, încă o dată, că Europa va găsi soluţiile care o apropie şi nu drumurile care o despart.