Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum ajunge scăderea preţurilor să fie nocivă pentru economie

Banca Naţională a prezentat ieri raportul asupra inflaţiei pe primul trimestru şi prognoza aferentă acestui an. Esenţa evoluţiei preţurilor este dată de scăderea TVA. Cele două runde de scădere a taxei pe valoarea adăugată, prima în iunie anul trecut, la alimente, a doua, la începutul acestui an, prin care cota generală a TVA a ajuns de la 24 la 20%. Efectele se văd în rata inflaţiei care a ajuns în luna martie la minus 3%. Cel mai redus nivel din ultimii 26 de ani, în mod evident. Evident, pentru că ani de zile, după anul 1990, România a înregistrat rate foarte înalte ale inflaţiei.

Să ne întoarcem la anul 2016. Dacă în România preţurile au fost trase în jos, în primul rând, de scăderea TVA, nici preţurile produselor importate nu au pus umărul la creşterea inflaţiei. Mărfurile alimentare şi cele energetice din import au intrat şi ele în România cu preţuri mai mici. Motivele? Pentru produsele energetice cauza a fost scăderea pe toate pieţele a preţului ţiţeiului. În ceea ce priveşte preţul produselor alimentare, acesta reflectă supraoferta creată pe piaţa europeană de restricţiile comerciale în relaţia cu Rusia, se arată în raportul BNR. Cu alte cuvinte, embargoul impus Rusiei a făcut să rămână mai multe produse pe piaţa europeană şi ca atare preţurile au scăzut.

Cert este că asupra preţurilor din economia românească au existat presiuni de scădere şi din interior, şi din exterior. Astfel, s-a ajuns la o inflaţie de minus 3%.

Interesant este felul în care s-a transmis scăderea TVA asupra preţurilor din economie. În primul rând, raportul asupra inflaţiei arată că reducerea cotei generale de TVA, aplicată de la 1 ianuarie, a avut impact asupra a jumătate din coşul de consum al populaţiei.

Dar, mai important, nivelul estimat de transmisie a fost de 71%. Mult mai puţin decât în septembrie 2013, atunci când s-a redus TVA la produsele de panificaţie şi când rata de transmisie a fost de 93%. În iunie 2015, coeficientul de transmisie a fost, ceva mai mic, de 80%. Cu alte cuvinte, coeficientul de transmisie arată în ce măsură reducerea cotei de TVA se manifestă efectiv în preţurile alimentelor. Pentru că este posibil ca producătorii sau comercianţii să păstreze pentru ei o parte din reducerea de taxă. Ceea ce s-a şi întâmplat. Mai puţin la pâine şi la produsele alimentare, mai mult la bunurile nealimentare.

Interesant este că în cazul bunurilor şi serviciilor cu preţuri sau tarife administrate reducerea s-a făcut aproape complet. Adică, tarifele şi preţurile la energie electrică şi gaze naturale s-au redus proporţional cu scăderea taxei pe valoarea adăugată. În schimb, la mărfurile cu preţuri libere (cu excepţia telefoniei) reducerile nu au fost pe măsura scăderii taxei. Adică, operatorii economici, din motive legate de concurenţă sau din cauza creşterii cererii interne, au preferat să nu scadă preţurile până la limita oferită de scăderea TVA.

În fine, raportul asupra inflaţiei arată şi evoluţiile din economia mondială. Datele arată că, în Europa, începând cu anul 2013 economiile importante încep să cunoască o scădere a inflaţiei. Motivul este legat de scăderea preţurilor materiilor prime. Europa nu scapă de scăderea inflaţiei. Zona euro, Marea Britanie, Cehia, Polonia sau Ungaria, toate economiile alunecă pe panta scăderii inflaţiei. Unele ajung, în anul 2016, sub linie, adică sub zero, precum Ungaria, Polonia sau ansamblul zonei euro. Altele, ca Marea Britanie şi Cehia se zbat să reziste puţin peste zero la sută.

Statele Unite, în schimb, fac o notă discordantă faţă de economia europeană prin faptul că rămân timp de trei ani cu inflaţia între 1% şi 2%.

Suntem într-o situaţie ce poate părea paradoxală. Autorităţile publice din multe economii dezvoltate caută soluţii pentru revenirea la inflaţie. Poate părea ciudat pentru consumatori. Dar inflaţia scăzută, inflaţia negativă sau deflaţia, cum vreţi să le numim, încep să dăuneze creşterii economice.