Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Scăderea taxelor şi impozitelor, fază pe Parlament

Poate vă întrebaţi: care vor fi măsurile de relaxare fiscală ce se vor lua anul viitor? Într-o adresă către Consiliul fiscal, transmisă la sfârşitul lunii trecute, Senatul României specifică iniţiativele parlamentare de modificare a Codului fiscal. Evident, că toate măsurile propuse sunt de relaxare fiscală cu impact sau nu asupra bugetului, sau mai precis asupra deficitului bugetar.

Cea mai importantă măsură propusă de Parlament este extinderea cotei reduse de TVA de 9% pentru serviciile de canalizare, producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică, livrarea de utilităţi publice şi serviciul public de salubrizare. Această propunere de scădere a TVA este considerată de Consiliul fiscal ca având impactul cel mai important asupra bugetului de stat. Astfel, reducerea veniturilor bugetare este estimată între 1,2 şi 1,5 miliarde lei.

Propunerile de modificare a Codului fiscal sunt însă mult mai multe. Senatul propune majorarea plafonului de deductibilitate pentru cheltuielile cu sponsorizarea de la 5% la 10%. De asemenea, se doreşte introducerea posibilităţii contribuabililor de a dispune asupra destinației unei sume de 4% din impozitul anual pe venit pentru susținerea furnizorilor privați de servicii sociale. Consiliul fiscal notează că în ceea ce priveşte cele două măsuri, impactul bugetar este dificil de estimat. Motivul? Nu există date şi statistici care să indice numărul de companii care ar putea să apeleze la aceste două facilităţi fiscale.

Iar lucrurile nu se opresc aici. Mai sunt şi alte măsuri al căror impact nu poate fi estimat din lipsa de informaţii. Este vorba despre propunerea Senatului de a include în Codul fiscal extinderea ariei de scutire asupra impozitului pe clădirile și terenurile aflate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale destinate activităților sportive si renunțarea la asimilarea terenului arabil din jurul construcțiilor în suprafață de până la 400 mp ca teren cu construcții și impozitarea acestuia ca teren arabil.

Propunerile camerei superioare a Parlamentului de relaxare fiscală sunt un bun prilej pentru a trage câteva concluzii. În primul rând, forul legislativ continuă să propună măsuri de scădere a fiscalităţii. Apelul la mai multă cumpătare şi rezultatele care arată că economia creşte pe baza consumului şi nu a investiţiilor nu au niciun ecou printre parlamentari.

În al doilea rând, Consiliul fiscal, ca şi în anii trecuţi, îşi păstrează atitudinea conservatoare. Opiniile Consiliului au fost criticate de guvernul Ponta ca fiind caracterizate de o abordare „contabilă” şi nu de una „pro business”. Interesant este că, deocamdată, cifrele bugetare dau dreptate adepţilor relaxării fiscale. De exemplu, şeful ANAF a afirmat că pe primele patru luni ale anului, încasările bugetare sunt cu un miliard şi jumătate de lei mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ceea ce ne arată că, în ciuda scăderii taxelor, creşterea consumului a adus mai mulţi bani la buget. În plus, încasările din TVA nu au scăzut până la nivelul prognozat o dată cu construcţia bugetului pe acest an. O fi fost mai eficient fiscul, dar şi economia, sau mai precis, consumul a crescut cu un nivel neaşteptat. Consiliul fiscal îşi păstrează opinia „contabilă” atrăgând atenţia asupra riscului inflamării şi mai tare a consumului populaţiei şi firmelor.

În al treilea rând, este de remarcat că, de data aceasta, relaxarea fiscală se mută în zone mai sofisticate. Terenuri de sub 400 de metri pătraţi care nu ar mai fi impozitate ca terenuri cu construcţii, ci precum teren arabil. Şi altele, şi altele, de care beneficiază administraţiile locale. Noutatea este că nu se poate calcula impactul bugetar, pentru că nu există informaţii. Şi astfel, relaxarea fiscală, făcută pentru interese mai mult sau mai puţin transparente poate fi adoptată. Dacă nu ştim impactul asupra bugetului, atunci măsurile se pot lua mai uşor. În pofida chiar a Consiliului fiscal care atrage din nou atenţia, în mod „contabil”, că economia ar trebui să crească altfel decât pe baza consumului şi a scăderii taxelor.