Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România bogată, România săracă

georgescu.jpg

Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu
Image source: 
bnro.ro

O analiză a dlui Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale şi profesor, arată elementele care compun, în România, diferenţele majore de nivel de trai şi de venituri. Dezvoltarea inegală a regiunilor ţării este deja cunoscută. Studii autohtone sau europene arată care sunt regiunile cele mai puţin dezvoltate din România, unele dintre ele aflându-se pe lista celor mai sărace zone din Europa.

Şi în materie de polarizare socială există date, dar analiza oficialului BNR aduce noi informaţii. Astfel, studiul pleacă de la constatarea că în mediul de afaceri există un număr aproape egal de companii cu pierderi cu cele care înregistrează profit. Respectiv, aproximativ 268.000 de companii au profit şi alte 245.000 înregistrează pierderi. Per total, atât sectorul de stat, cât şi cel privat au un sold pozitiv, adică au profituri mai mari decât pierderile, cu un avantaj în favoarea companiilor private. Cifra surprinzătoare este aceea că sectorul privat are pierderi mult mai mari decât cel de stat, 39 miliarde lei faţă de numai 3 miliarde lei. Ceea ce este surprinzător, dacă ne gândim că firmele cu capital de stat sunt constant în atenţia publică în ceea ce priveşte pierderile. Morala acestor cifre este aceea că indisciplina fiscală şi managerială conduce la dezvoltarea şi adâncirea disparităţilor sociale.

Şi totuşi, datele studiului trebuie trecute prin filtrul realităţii. Este bine să existe o analiză separată a pierderilor înregistrate de companiile cu capital privat. Unele dintre ele au realizat investiţii importante şi se află în perioada de recuperare a acestora. Alte companii mici înregistrează pierderi din cauza dificultăţilor prin care trece economia şi în special întreprinderile mici şi mijlocii. În fine, există o serie de companii care sunt utilizate ca o cochilie pentru tranzacţii aflate dincolo de lege. De aceea, o analiză a companiilor private care au pierderi trebuie făcută separat, dincolo de cifrele şi judecăţile de valoare globale.

De la mediul antreprenorial, analiza dlui Florin Georgescu se mută către cheltuielile bugetare. Astfel, putem descoperi încă o surpriză: în ciuda avansului salarial care a început cu anul 2012, cheltuielile bugetare cu salariile sunt încă mai mici decât cele din anul 2008. Este vorba despre 11,7 miliarde euro, în anul 2015, în comparaţie cu 12,4 miliarde euro, în anul 2008. Desigur, cifrele trebuie puse în context. Anul 2008 a fost totuşi cel în care boomul economic a creat „exuberanţa iraţională” care a dus la majorări substanţiale ale salariilor publice, dar şi a aparatului administrativ. De asemenea, dacă privim cifrele studiului vom observa că investiţiile au rămas în perioada 2008-2015, la acelaşi nivel de aproximativ 9 miliarde euro. Capitolul la care au crescut semnificativ cheltuielile bugetare este cel al asistenţei sociale. Aşadar, dacă salariile au recuperat parţial nivelul de dinainte de criză, investiţiile au rămas constante, iar cheltuielile de asistenţă socială au crescut. Încă un indicator care arată inechităţile care există în distribuţia veniturilor populaţiei: 10% din gospodăriile cele mai bogate obţin venituri de 13 ori mai mari decât 10% din cele mai sărace gospodării.

În fine, studiul realizat de Florin Georgescu prezintă şi date bancare privind economisirea populaţiei. Diferenţele sunt şi aici majore. Astfel, la sfârşitul anului trecut persoanele fizice deţineau 14,4 milioane de conturi cu un total al depunerilor de 130 miliarde lei. 66% din deponenţi deţin numai 1% din totalul depozitelor având în conturi sume de până la 1.000 lei pe persoană. 4% din persoanele cu depozite mari, de peste 50.000 lei, deţin 67% din totalul depozitelor în bănci. Persoanele cu depozite de peste 500.000 lei deţin 13% din volumul depozitelor. Şi, în fine, 94 de persoane care au depozite de peste 10 milioane lei fiecare deţin 2% din totalul economisirii.

Acestea sunt cifrele. Propunerile de reducere a polarizării sociale făcute de dl. Florin Georgescu sunt acordarea de deduceri fiscale şi declaraţii de venit individual globalizat. În concluzie, există o problemă, avem câteva propuneri, dezbaterile pe marginea temei pot să înceapă.