Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce au de făcut noii primari

Cu câteva zile înainte de alegerile locale am fost nevoit să fac un drum din cartierul bucureştean în care locuiesc în partea opusă a oraşului. Este adevărat că trebuia să fac acest traseu dimineaţa, la o oră de maxim trafic. Mi-am planificat să ajung într-o oră, la locul întâlnirii, şi am reuşit să traversez oraşul în aproape două ore. Mi-am spus atunci, în acea zi, că nu mă voi mai duce la alegerile locale, pentru că oricum nu mai are niciun rost. În câteva zile, m-am răzgândit şi am fost până la urmă să votez, în primul rând din spirit civic. Ceea ce nu înseamnă că nu am aşteptări de la noul sau de la noii primari. Iată câteva dintre ele.

Noii primari şi noii reprezentanţi locali, indiferent de oraşul sau comuna din Romania în care au fost aleşi, ar trebui să se concentreze pe atragerea de fonduri europene. Este un proces nu foarte simplu, care, de fapt, pleacă de la construirea unui proiect corect şi bine făcut. Avem în exerciţiul bugetar anterior o serie de exemple bune, în acest sens, dar şi eşecuri răsunătoare. Sunt multe comune care au reuşit să-şi construiască reţeaua de canalizare. Sunt de asemenea, câteva oraşe mari care derulează proiecte importante legate de protecţia mediului. Dar, din păcate, există diferenţe majore între marile oraşe în materie de absorbţie a fondurilor europene. Sunt câteva oraşe câştigătoare, precum Oradea, Iaşi, Arad sau Cluj-Napoca, dar există şi municipalităţi care au ratat o bună parte din proiecte. Probabil, primul pe listă este chiar Bucureştiul şi am văzut recent apelul ministrului fondurilor europene care atrăgea atenţia asupra a trei proiecte care ar trebui finanţate din fonduri europene. Este vorba despre reabilitarea reţelei de distribuţie a agentului termic, pentru care sunt alocaţi, din bani europeni, 187 milioane euro, despre reabilitarea cuvei râului Dâmboviţa şi modernizarea canalizării, un proiect în valoare de 325 milioane euro şi în fine, despre un proiect pentru construirea unui incinerator de deşeuri în valoare de 200 milioane euro. În total, Bucureştiul va trebui să absoarbă, în următorii ani, 700 milioane euro şi cred că acesta va trebui să fie un criteriu de judecare a performanţei noii administraţii locale.

De asemenea, acest criteriu se poate aplica simplu şi pentru oraşele mai mici sau pentru comune. Spre exemplu, prezent la emisiunea Esenţial la RFI România, consultantul Gheorghe Boeru a dat exemplul unei comune din judeţul Suceava în care s-au derulat mai multe proiecte europene. De aceea, este nevoie de exemple pozitive la nivelul comunelor care să fie urmate şi de alte localităţi.

Pentru a înţelege diferenţele trebuie doar să privim cum arată Palatul Culturii din Iaşi, proaspăt renovat, şi care este soarta Cazinoului din Constanţa, care aproape a devenit o ruină.

A doua mea aşteptare este şi mai pretenţioasă. Îmi doresc ca noua administraţie să facă paşi hotărţi către ceea ce se numeşte „oraşul inteligent”. Recent, ministrul comunicaţiilor a anunţat un proiect interesant, acela ca municipiul Alba Iulia să devină până la centenarul marii Uniri primul oraş inteligent din România. Un oraş inteligent ar trebui dezvoltat pe o serie de vectori: inovare digitală, mobilitate urbană, energie, educaţie sau sustenabilitate. Să adăugăm şi clădirile inteligente şi vom constata că este, evident, altceva, de exemplu decât ceea ce s-a servit până acum sub forma anvelopării blocurilor vechi.

În fine, noii primari ar trebui să construiască sau să consolideze, acolo unde este cazul, infrastructura informatică dintre cetăţean şi administraţie. Există o serie de proiecte de digitalizare a administraţiei locale şi centrale, dar viteza dezvoltării trebuie să fie mult mai mare.

Despre infrastructura locală nu are sens să mai amintesc. Aştept cu nerăbdare ziua în care voi putea să traversez oraşul, chiar şi la o oră de vârf, în numai o oră şi nu într-un timp dublu.