Cum se utilizează fondurile europene!

Există două paliere de abordare a temei privind absorbţia fondurilor europene, unul la nivel naţional, altul la nivel regional. La nivel naţional, există câteva cifre şi teme importante. În primul rând, exerciţiul bugetar în curs, pentru anii 2014-2020, pune la dispoziţia României aproximativ 30 miliarde euro, în domenii extrem de diverse, precum infrastructura, dezvoltarea resurselor umane, agricultura sau dezvoltare regională. Trebuie remarcat că, în acest moment, România şi Comisia Europeană au căzut de acord ca o serie de proiecte mari să primească în continuare fonduri, în pofida faptului că iniţial finanţarea trebuia oprită la sfârşitul anului trecut. Iar pentru proiectele rămase nefinalizate sumele primite de la Uniunea Europeană trebuiau rambursate. S-a găsit, aşadar, o soluţie pentru ca o serie de mari proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 800 milioane de euro, începute în vechiul cadru financiar să fie finanţate şi în actualul exerciţiu bugetar.

Cu toate acestea, este o realitate că actualul cadru financiar, care oficial se derulează în perioada 2014-2020, este în mare intîrziere. De fapt, s-au pierdut deja trei ani de zile. De aceea, oficialii români se aşteaptau ca acest exerciţiu bugetar să dureze, ca şi cel anterior, trei ani în plus, adică până în anul 2023.

Şi totuşi, de ce întârzierea instituţiilor româneşti specializate în gestionarea fondurilor europene este atât de mare? Pe de o parte, pentru că a avut loc o schimbare de proceduri, ceea ce a determinat şi modificări tehnice la nivel naţional, modificări implementate cu mare intârziere. Pe de altă parte, Comisia Europeană a impus, bazandu-se pe experienţa vechiului exerciţiu bugetar, o serie de măsuri aşa-numite ex-ante. Dintre acestea, au mai rămas încă de îndeplinit un număr de 23 de astfel de corecţii. Cele mai importante dintre ele vizează domeniul achiziţiilor publice, managementul deşeurilor şi domeniul sănătăţii. Cel mai îngrijorător este însă că suntem pe cale să repetăm greşelile anterioare în domeniul infrastructurii. Astfel, masterplanul din domeniul transporturilor este pierdut ăn Parlament. În tot acest timp, România nu poate să demareze proiectele mari de infrastructură care presupun utilizarea, în următorii ani, a nouă miliarde euro din fonduri europene, trei miliarde euro din alocări bugetare naţionale şi patru miliarde euro din împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii.

Există, însă, privind la anii trecuţi, o serie de proiecte europene de succes implementate la nivel regional. Primul exemplu este dezvoltarea aeroportului internaţional din Iasi, care a derulat o investiţie de 45 milioane de euro, realizată în proporţie de 85% din banii europeni. Efectele sunt vizibile: începând cu anul 2015, aeroportul nu a mai avut nevoie de subvenţii locale, numărul pasagerilor va ajunge anul acesta la aproximativ 850.000 de persoane, iar proiectele de dezvoltare ale aeroportului vizează dezvoltarea transportului de mărfuri. De asemenea, o serie de proiecte turistice au beneficiat de finanţare europeană.

Dar, pentru următorii ani, Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est a construit, impreună cu consiliile judeţene un proiect regional de dezvoltare a infrastructurii. Drumurile judeţene incluse în proiect trebuie sa îndeplinească o serie de condiţii: să fie conectate la reţeaua europeană, să facă legătura cu masterplanul naţional şi să ducă la dezvoltarea economică a zonei. În total, este vorba de 500 kilometri pe parcursul celor şase judeţe care formează regiunea de nord-est a României. Situaţia zonei de Nord-Est este cea a întregii ţării: există proiecte cu fonduri europene, însă prea puţine şi prea lent implementate.