Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum să tai primul cap al balaurului numit birocrație

birocratie.jpg

Sursa imaginii: 
caon.ro

Dacă privim sondajele din ultimii ani, vom găsi fără îndoială, ideea reducerii birocrației. Ea apare atât la cetățeni, cât și la reprezentanții mediului de afaceri.  De cele mai multe ori, birocrația este o problemă pe care oamenii o văd în mod diferit. Nivelul de percepție diferă în funcție de specificul activității. Ca o paranteză, una din motivațiile Brexitului a fost „birocraţia de la Bruxelles”.

Marea dilemă pe care o avem post-referendum este în ce măsură simplul cetățean britanic s-a lovit vreodată, în mod concret, de birocrația de la Bruxelles? Întrebarea este cu atât mai legitimă, într-un spațiu, cel anglo-saxon, în care comunicarea electronică, salariile, înființarea unei firme, comerțul, funcționează și sunt utilizate pe scară largă de cetățeni. Societatea britanică și-a rezolvat o parte importantă din ceea ce se numește birocrație și, din acest motiv, este destul de ciudat să te gândești că simplul cetățean se lovește de birocrația de la Bruxelles.

Românii, în schimb, știu bine că birocrația vine, în primul rând, de la București. La mijlocul acestei săptămâni, guvernul Cioloş a făcut un pas pentru simplificarea procedurilor. A adoptat un pachet de ordonanțe care are că scop debirocratizarea societății româneşti.

Inițiativa a început, ușor ironizată de mass-media, în urmă cu trei luni. Atunci, guvernul a înființat ceea ce presa a numit „comisia de tăiat hartii”. Să fim sinceri. Mulți dintre noi nu au crezut că inițiativa va ajunge la un bun sfârșit. Iată însă că ea s-a transformat, săptămâna aceasta, într-un pachet legislativ. Nu revenim asupra amănuntelor tehnice. Știrile au consemnat în ce constă simplificarea pe care o aduce legislația. În linii mari, este vorba despre copia legalizata, despre plată cu cardul a obligațiilor către fisc sau despre cazierul juridic. Nu pare mare lucru. Dar dacă ar fi să dăm un citat celebru suntem în faza „un pas mic pentru om, un pas mare pentru omenire”.

Sistemul birocratic românesc este scuturat un pic de nouă legislație, de nouă abordare. Nu mai aleargă contribuabilul pentru documente, ci instituțiile comunică între ele și fac schimb de informații. Pare atât de simplu, dar au trebuit să treacă 25 de ani pentru că un Executiv să aibă ideea de a face o comisie de tăiat hârtii și de a adopta apoi o serie de acte normative pentru a pune în practică așteptările cetățenilor.

Iar acesta nu este decât începutul. Premierul Cioloş spune că va urma încă un pachet legislativ care se va adresa companiilor. Trimiterea la celebrul formular 088 de la ANAF este evidentă. Și mai rămâne să vedem simplificarea birocrației fiscale începând cu această vară.

Desigur, nu are sens să ne îmbătăm cu apa rece. Debirocratizarea societății romanești este abia la început. Funcționarea în practică nu depinde numai de legislație. Normele sunt doar piatra de temelie. Este nevoie de implementarea infrastructurii tehnice și mai ales de informatizarea și conștientizarea cetățenilor cu facilitățile pe care le au la dispoziție. Pentru aceasta, va fi nevoie de răbdare și de un drum destul de lung. Important este că primul pas a fost făcut.

Mă întorc la un exemplu personal. În urmă cu câteva luni, mă aflăm la direcția de taxe și impozite locale pentru a-mi plăți obligațiile față de administrația sectorului. Așa cum mă așteptăm, ghișeele erau luate cu asalt. Într-un colț, însă, stingher, și nefolosit se află un aparat electronic. L-am testat și am avut surpriza plăcută să îmi pot plăți impozitul local la respectivul bancomat. Câți însă dintre cei care se înghesuiau la coadă la ghișeu au avut curiozitatea de a folosi automatul de plată?

Morala este că primii păși ai simplificării, ai debirocratizarii, ai plăților electronice trebuie să-i facă autoritățile. Pașii aceștia trebuie însă să fie urmați de contribuabili. Altfel, vom putea crea cel mai performant sistem electronic, dacă el nu este folosit de cetățeni nu ajută pe nimeni cu nimic.