Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Un plan pentru energia românească

Ministerul Energiei a publicat recent un raport consolidat al procesului de consultare publică pe marginea sectorului energetic românesc. Raportul este încă un pas pentru elaborarea strategiei energetice, un document aşteptat de mult timp. Raportul s-a realizat pe baza unor sesiuni de dezbatere publică la care au participat 250 de specialişti din administraţie şi din zona companiilor de profil.

Problemele importante pe care le pune raportul pleacă de la guvernanţa sectorului energetic. Conform acestui principiu statul ar trebui să separe activitatea de legiutor, de reglementator şi de creator de politici de cea de proprietar şi administrator de active. Cu alte cuvinte, în procesul său legislativ, statul poate avantaja companiile pe care le deţine. De aceea, este nevoie de introducerea guvernanţei corporative la companiile cu capital de stat, de mai multă transparenţă şi, bineînţeles, de o limitare a influenţelor politice în deciziile companiilor.

Diplomaţia energetică ar trebui să pună România pe harta marilor proiecte de infrastructură europene sau transcontinentale. Să nu uităm că Uniunea Europeană continuă să lucreze la construcţia pieţei unice a energiei, iar România ar trebui să aibă un cuvânt de spus.

Nevoia de investiţii. Este o temă despre care se discută de ani de zile. Este nevoie de investiţii în toate sectoarele energetice. Pentru a da doar câteva exemple, raportul arată că intreprinderile de producere a energiei electrice pe baza de cărbune şi gaz natural au o tehnologie la nivelul anilor 1960-1970. Este previzibil că acestea se vor închide treptat, în următorii 10-15 ani, dar capacităţile de producţie vor trebui înlocuite cu altele noi.

În acelaşi timp, raportul Ministerului Energiei exprimă şi o poziţie echilibrată în ceea ce priveşte cadrul fiscal al industriei energetice. Astfel, în ceea ce privește țițeiul și gazele naturale, regimul fiscal trebuie să asigure un raport de tip win-win între stat și investitor. Stimularea investițiilor în sectorul de explorare şi producţie, care are o mare contribuție la bugetul de stat, este importantă mai ales pe fondul prețurilor mondiale scăzute ale petrolului. Sunt necesare distincții în abordarea fiscală față de sectoarele onshore și offshore, zăcămintele mari și cele mici, câmpurile mature și cele noi, se arată în raport.

Trebuie făcută însă precizarea că în această fază a dezbaterii publice, raportul este o sinteză a propunerilor formulate şi nu reprezintă punctul de vedere al ministerului de resort. În orice caz, însă, mult-discutatul subiect al redevenţei petroliere sau al investiţiilor în sectorul de petrol şi gaze este tratat în mod echilibrat. Rămâne de văzut care va fi abordarea practică, pentru că noul regim al redevenţelor a fost amânat de mai multe ori de vechiul şi de actualul guvern.

O altă temă majoră supusă dezbaterii a fost mixul energetic. În raport se afirmă că o mare parte a capacităților de producție pe bază de combustibili convenționali se vor închide în perioada acoperită de strategie. De aceea, vor fi necesare investiții substanțiale în capacități de producție eficiente și nepoluante.

În materie de energie termică distribuită centralizat, România foloseşte pe scara largă resursele de cărbune şi gaz natural, în condiţii de eficienţă redusă. În acelaşi timp, în mediul rural încălzirea se face pe scară largă prin utilizarea lemnului de foc nemarcat în sobe ineficiente. Raportul vine cu propunerea ca statul să încurajeze folosirea surselor regenerabile de energie pentru încălzire şi răcire.

Ce urmează? Un nou raport calitativ şi, în fine, în această toamnă, publicarea strategiei energetice. Poate că pare mult prea birocratic şi inutil. Dar de calitatea strategiei depinde finanţarea europeană şi măsurile concrete care vor capacita, sau nu, investitorii, inclusiv statul, din industria energetică.