Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bugetul la şase luni: plusuri şi minusuri

big_001-palatul-victoria.jpg

Sediul Guvernului
Image source: 
gov.ro

Avem datele bugetare la jumătatea anului. Acest lucru înseamnă o imagine la jumătatea cursei din acest an. Pentru a analiza datele trebuie să privim cu câteva luni în urmă şi să ne aducem aminte de temerile care apăsau anul acesta asupra bugetului de stat şi asupra economiei româneşti.

Prima temă sensibilă era deficitul bugetar. Cu toţii, inclusiv Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, s-au temut că deficitul bugetar se va apropia mult prea periculos de limita de 3% din produsul intern brut. Deocamdată, nu sunt semne că s-ar întâmpla aşa.

La jumătatea acestui an, deficitul este de numai 0,5% din PIB. Într-o logică aritmetică, doar pur aritmetică, adunând primele şase luni ale anului cu următoarele două trimestre ar trebui să se ajungă la un deficit de 1% din PIB, mult mai mic decât cel prognozat.

Aproape sigur nu se va întâmpla aşa, deficitul urmând să fie mai mare de 1%. Argumente în acest sens sunt că spre deosebire de anul trecut, când în aceeaşi perioadă a anului, bugetul înregistra excedent, acum suntem deja în zona de deficit. Un deficit care în mod tradiţional se adânceşte spectaculos spre finalul anului din motive care au devenit tradiţionale. Adică, la sfârşit de an se decontează cheltuieli, cu investiţii în special, care s-au făcut pe parcursul întregului an. Ar fi interesant dacă actualul guvern ar eşalona mai bine toate aceste cheltuieli pentru ca deficitul să nu mai crească atât de abrupt spre sfârşitul anului.

Realitatea ne arată că deficitul bugetar la şase luni este mic şi trebuie văzut în ce măsură Ministerul Finanţelor va avea abilitatea de a platiza tradiţionala creştere de deficit bugetar din ultimele luni.

O altă spaimaă a anului a fost legată de scădererea încasărilor din TVA. Au existat voci care au afirmat că modificările succesive de TVA vor afecta încasările bugetare într-o măsură mai mare decât prognoza bugetară. Scăderea la şase luni este de 9,5%, peste estimările de la începutul anului care iau în calcul o reducere a încasărilor anuale din TVA cu 8% faţă de anul 2015.

O surpriză plăcută este nivelul mai mare al încasărilor din impozitul pe profit, 12% faţă de anul trecut, ceea ce arată că firmele au avut rezultate financiare mai bune.

Creşterea încasărilor din accize, tot cu 12%, este dată de creşterea consumului. Dacă TVA-ul a scăzut, accizele au crescut în ideea apropierii de valoarea absolută europeană ceea ce se transmite şi în încasările bugetare.

Dar bugetul ne oferă două surprize mari, una plăcută, alta la polul opus. Astfel, investiţiile publice au crescut cu 15% faţă de anul trecut. Paradoxul este că, în pofida creşterii, nivelul cheltuielilor cu investiţiile este puţin peste jumătate din suma planificată. Ceea ce explică nivelul scăzut al deficitului bugetar.

Vestea cu adevărat rea este cea privitoare la fondurile primite de la Uniunea Europeană în contul derulării programelor cu bani europeni. Astfel, încasările au scăzut cu 74% faţă de anul anterior, ceea ce confirmă încă o dată, cu cifre, că absorbţia de fonduri europene din exerciţiul bugetar în curs nu a început în mod practic.

Una peste alta, ce luăm pe mere, adică plusurile de la câteva capitole de venituri bugetare, dăm pe pere, adică o creştere a cheltuielilor în anumite zone. Dar, problema este că în continuare plusul de cheltuieli de investiţii publice este invizibil în planul economiei reale.

1113