Face Theresa May un viraj la stânga în politica economică din UK?

Înaintea primei reuniuni a comitetului economic al guvernului prezidat de May și format din 11 membri ai cabinetului, noua șefă a guvernului a reamintit că în primul său discurs rostit după preluarea funcției pe 13 iulie ea a spus că intenționează construirea unei economii care funcționează în interesul tuturor, nu doar al câtorva privilegiați.

"De aceea avem nevoie de o adevărată strategie industrială care se concentrează pe ameliorarea productivității, recompensând oamenii care muncesc din greu cu salarii mai ridicate și care crează mai multe oportunități pentru cei tineri, astfel încât, indiferent de mediul din care provin, să poată merge cât de departe îi duc talentele de care dispun", a declarat premierul May.

"Totodată avem nevoie de un plan care să impulsioneze creșterea economică de-a lungul și de-a latul țării, din zonele rurale până în marile noastre orașe", a adăugat ea.

Folosirea termenului "adevărată" în raport cu strategia industrială este o palmă la adresa lui Osborne, cel care își axase strategia pe marile orașe din nordul Angliei aflate în declin în ultima jumătate de secol și pe care May l-a pus pe liber fără niciun fel de ezitare atunci când și-a numit noul cabinet.

Premierul May își arată intenția să se concentreze pe toate regiunile defavorizate, în afara Londrei și a sud-estului Angliei, zona cea mai prosperă a Regatului Unit.

Succesorul lui Osborne în funcția de ministru al finanțelor, Phillip Hammond, le-a spus colegilor săi de comitet că înjumătățirea diferenței de productivitate dintre sud-est și restul țării ar contribui la o sporire a Produsului Intern Brut cu 9%. 

În Marea Britanie productivitatea în economie a stagnat după criza economică din 2008 - 2009, iar în unele zone precum nord-vestul și sud-vestul Angliei sau Irlanda de Nord chiar a scăzut, contribuind la stagnarea sau chiar scăderea veniturilor lucrătorilor din aceste regiuni.

Dividende politice

May este conștientă că nemulțumirea acestor categorii defavorizate a avut un rol important în referendumul din 23 iunie în care electoratul a votat cu 52% - 48% în favoarea ieșirii din Uniunea Europeană.

Nu este încă limpede în ce fel se va concretiza noua strategie industrială și dacă aceasta va presupune și o politică mai intervenționistă a noului guvern, dar este clar că tonul sugerează o politică economică mai de stânga în comparație cu cea dusă de cuplul Cameron - Osborne.

Deja virajul spre stânga a fost inițiat la puțin timp după preluarea funcției de către Hammond, care a anunțat că obiectivul de a aduce bugetul de stat în excedent până în 2020 va fi abandonat, ceea ce i-a făcut pe comentatori să afirme că aceasta reprezintă sfârșitul austerității. 

Din punct de vedere politic, schimbarea de orientare economică poate aduce dividende pe termen lung pentru May și Partidul Conservator pe care-l conduce.

Următoarele alegeri parlamentare sunt programate abia în 2020 și cu un Partid Laburist de opoziție în plin război civil, May are o largă marjă de manevră pentru a ocupa vastul spațiu din centrul eșichierului politic care este determinant pentru succesul electoral. 

Iar strategia sa industrială este în mod clar orientată către transformarea partidului condus odinioară de Winston Churchill și Margaret Thatcher într-un partid care reprezintă interesele majorității lucrătorilor.