Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România low cost: creștem salariile sau ţinem cu dinţii de competitivitate?

combinatul_siderurgic_arcelor_mittal_galati.jpg

Image source: 
ro.wikipedia.org

Inaugurarea, la Râmnicu Vâlcea, a unei fabrici de tapițerii auto și un incident izolat de la deschidere readuc în prim-plan dezbaterea referitoare la costul muncii și la felul în care se promovează România ca piață ieftină pentru companiile străine. Grupul francez Faurecia a deschis o nouă fabrică, în care lucrează 1,200 de persoane, cu perspective de a crește numărul angajaților. Salariile sunt însă mici, context în care firma are dificultăți în a găsi forță de muncă. Mai mult, în timpul discursurilor de inaugurare, o persoană a strigat, nemulțumită,  din sală "200 de euro salariu!", cu referire evidentă la venitul mic pe care îl oferă compania. România rămâne deocamdată o destinație low-cost, afirmă, la RFI, Cristian Pîrvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

În plan intern, asistența socială e mai benefică decât munca pe salariul minim, context în care firmele au dificultăți tot mai mari în a angaja. Chiar și în aceste condiții, la noi ÎNCĂ vin firme care prestează activități ce nu pot fi robotizate, adaugă Cristian Pîrvan. Dacă  nu va face următorul pas și nu se va orienta spre inovare, România riscă să piardă avantajul competitiv, în fața altor țari low cost, precum cele din nordul Africii sau Asia, averizează Cristian Pîrvan:

Cristian  Pîrvan : Avem două dileme. Ori creăm locuri de muncă de muncă de 200 de euro pe care noi le salutăm, că sunt locuri de muncă, dar nu uităm să spunem că sunt de 200 de euro, ca și ăla din sală. Adică dacă facem numai de 200 de euro nu putem trăi ca în Franța, Germania, Luxemburg. Dacă produci marfă de competență de 200 de euro, trăiești ca de 200 de euro. Dacă nu faci nici măcar asta, atunci stăm la ajutoare sociale, nu?

Reporter: Cât de greu îi este unei companii acum să găsească lucrători dispuși să muncească pe salariul minim, chiar dacă slujba nu presupunea vreo calificare sau un efort fizic fenomenal?

Cristian  Pîrvan : Atâta timp cât asistența socială va fi mai benefică decât să muncească, evident că o să găsim foarte greu.

Reporter: Este acum mai benefică?

Cristian  Pîrvan : Este mai benefică asistența socială decât să muncească

Reporter: Există perspective și în România, în viitorul apropiat, de robotizare a producției?

Cristian  Pîrvan :  Există anumite lucrări care nu se pot robotiza. La noi vin numai investiții în forță de muncă ieftină.

Reporter: România e în continuare o țară low-cost?

Cristian  Pîrvan :  România, în ciuda declarațiilor triumfaliste ale unora și altora dintre oficiali rămâne o țară low-cost.

Reporter: Cât timp, la cum evoluează lucrurile, mai poate atrage România investitori cu brandul acesta low-cost?

Cristian  Pîrvan :  După părerea noastră nici nu trebuie să atragă. Trebuie să schimbăm complet orientarea și să punem accentul și toată forța pe inovare. Din păcate e mai comod să mergi pe această formulă, muncă low cost, pentru că acei oameni au o educație mai redusă, ca urmare pot fi manevrați mai ușor.  

Reporter: Mai sunt țări low cost. Companiile mari au atras atenția, subtil sau direct, că acele țări vor recupera și vor ajunge să preia producția care acum se face la noi. Țări din Africa de Nord, Asia...

Cristian  Pîrvan :  Da, fenomenul e cunoscut. Am văzut o relatare foarte bine documentată cum pleacă firmele din China în Cambodgia. China a devenit scumpă. Evident că există o mișcare continuă a afacerilor. Timpul de relocare acum a unei afaceri este de la doi ani, cum era în anii 80, la șase luni.

Reporter: În situația aceasta ce poate face România? Trebuie să își schimbe brandul?

Cristian  Pîrvan : Inovare. Să fie produse românești, gândite în România, făcute în România, vândute din România.

 

 

Ascultă AICI interviul integral: