Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum trăiesc românii

oameni-strada.jpg

Image source: 
eskape.ro

Recent, Institutul de Statistică a publicat un studiu complet numit „Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România, în anul 2015”. Studiul este interesant pentru că depăşeşte cadrul general al indicatorilor economici precum produs intern brut, creştere economică sau rata inflaţiei. Studiul ajunge în viaţa reală şi arată cum trăiesc românii. Studiul răspunde la o serie de întrebări precum: „câţi români lucrează?”, „câţi dintre ei au în proprietate o locuinţă?”, „câţi români locuiesc în case individuale şi câţi în apartamente la bloc?”. Există şi date privind gradul de înzestrare a locuinţelor, precum şi în ce măsură acestea dispun de apă curentă şi toaletă în interiorul casei.

Desigur, răspunsurile la întrebări sunt oferite în termeni statistici, dar, chiar şi aşa, datele arată ca o oglindă a societăţii româneşti în anul 2015. Iată, sintetic, doar câteva dintre ele.

Din totalul gospodăriilor, cele în care trăiesc persoane ocupate reprezintă 64%, mai multe în mediul urban (66%) faţă de cel rural (61%). O treime din gospodării au dificultăţi în a-şi plăti cheltuielile curente, adică întreţinerea locuinţei, împrumuturile contractate sau utilităţile publice. Cele mai frecvente restanţe sunt la plata energiei electrice (54%), întreţinerea locuinţei (53%) sau abonamentul telefonic (34%).

România, se confirmă, este o ţară de proprietari: 98% din gospodării ocupă locuinţa în calitate de proprietari. În acelaşi timp, jumătate din locuinţe au între trei şi cinci camere. Ponderea locuinţelor cu baie şi duş este de 68%, iar cele cu grup sanitar sunt în proporţie de 67%. În mediul rural, însă, numai 40% din locuinţe au baie şi grup sanitar în interior.

În altă ordine de idei, una din şapte locuinţe are probleme care afectează calitatea locuirii, precum pereţi, podele sau tocuri de ferestre deteriorate sau igrasie.

În ceea ce priveşte înzestrarea locuinţelor cu bunuri de folosinţă îndelungată, lucrurile stau în felul următor: 98% au televizor color, 90% au telefon mobil sau fix, 84% au maşină de spălat rufe, 50% au computer, iar 35% autoturism.

Între persoanele ocupate, 71% sunt salariaţi, iar 23% sunt lucrători pe cont propriu, inclusiv patroni. Acestea sunt doar o parte dintre datele studiului.

Pentru că se apropie campania electorală, cu siguranţă acest studiu ar trebui să fie lectura de căpătâi a candidaţilor. Ar trebui ca dezbaterile economice pe teme aride cum sunt, totuşi, cele privind deficitul bugetar, creşterea economică şi în ce măsură aceasta se simte în viaţa de zi cu zi a românilor, despre exporturi sau importuri sau despre creşterea sau scăderea şomajului, aşadar, aceste teme ar trebui înlocuite cu dezbateri privind dotarea gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată, despre starea în care se află locuinţele, despre procentul de locuinţe care au apă curentă şi toaletă, despre câte gospodării au computer sau despre creşterea numărului de persoane ocupate. Acestea ar trebui să fie ţintele electorale şi, totodată, aceşti indicatori ar trebui să judece o guvernare care se întinde pe patru, trei sau doi ani.

Pentru că oricât de mare ar fi creşterea economică, oricât de mic ar fi deficitul bugetar sau şomajul, viaţa de zi cu zi este despre apă curentă, despre plata întreţinerii şi utilităţilor publice la timp şi despre canalizarea cât mai multor locuinţe. Adevăratul progres al societăţii constă în aceşti indicatori, iar politicienii ar trebui să fie judecaţi în funcţie de progresele făcute în privinţa condiţiilor de viaţă ale românilor. În ultima instanţă, aceştia trebuie să fie indicatorii de performanţă ai oricărei guvernări, cei care ţin, în mod direct, de viaţa oamenilor.