Mai grav decât lipsa autostrăzilor, lipsa cadastrului

Dincolo de aceste date, reale şi îngrijorătoare, în acelaşi timp, o altă informaţie reuşeşte să fie mai şocantă decât toate celelalte, prin realitatea frustă pe care o arată. Cristian Popescu, avocat la casa de avocatură Popovici Niţu Stoica şi Asociaţii a afirmat în cadrul unei conferinţe organizată de Ziarul financiar că până acum cadastrul s-a finalizat în cinci comune din 3.000. Cred că această realitate este la fel de cruntă precum cea a lipsei de autostrăzi. Vă puteţi imagina? În 26 de ani, în România, înregistrările cadastrale s-au finalizat în nici mai mult, nici mai puţin de cinci comune.

Cadastrul stă la temelia economiei rurale. În primul rând, pentru că operaţiunea de cadastru este confirmarea legală şi formală a proprietăţii în agricultură. Cadastrul ar trebui să fie, până la urmă, partea finală a reformei agrare începută în anul 1989. Nu este un secret pentru nimeni că tranziţia de la proprietatea cooperatistă la cea privată a fost extrem de complicată.

Retrocedarea terenurilor a fărămiţat, pe de o parte, proprietatea agricolă, şi, pe de altă parte, a dus la conflicte majore între cetăţeni şi uneori chiar între membri ai aceleiaşi familii. Ca rezultat, justiţia a fost invadată de procese având ca obiect litigiile pe seama restituirii terenului agricol. În plus, procesul de retrocedare a născut zone de corupţie. Schimbul de terenuri s-a făcut în favoarea unor aşa-zişi oameni de afaceri, iar în ultimii ani a devenit deja o legendă urbană faptul că în multe comune din România s-au retrocedat mai multe terenuri decât suprafaţa totală a comunei.

În al doilea rând, lipsa cadastrului a impiedicat dezvoltarea unei agriculturi moderne. Proprietăţile au rămas în multe zone ale ţării fărimiţate, terenurile nu au putut fi tranzacţionate pentru că nu erau înregistrate cadastral. Astfel, România a devenit economia cu cea mai fărimiţată proprietate agricolă. În pofida acestei situaţii confuze, marii fermieri români au reuşit să arendeze mii de hectare de teren, în general de la stat, iar companii străine au cumpărat substanţial teren agricol.

În orice caz, parcă nimeni nu a avut interesul să existe o situaţie clară a terenurilor agricole. Confuzia a fost benefică pentru cei care au ştiut să speculeze situaţia şi să pescuiască în ape tulburi.

Viitorul nu este însă prea roz. Specialiştii afirmă că procesul de cadastrare totală a terenurilor nu va fi finalizat nici în următorii 10 ani. Pare o estimare realistă, chiar dacă în ultimii ani s-au creat instituţii noi în domeniul cadastrului, chiar dacă există fonduri europene pentru acest domeniu, chiar dacă există fonduri europene pentru acest proces şi chiar dacă premierul include în programul său şi o menţiune privind continuarea investiţiilor în cadastrarea teritoriului ţării, în special a terenurilor agricole. În concluzie, pentru economia românească, situaţia cadastrului este la fel de gravă ca situaţia autostrăzilor.