Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa: harta creditelor neperformante

Un studiu recent al companiei de consultanţă KPMG face o analiză a creditelor neperformante din sistemul bancar european. La nivel global, totalul creditelor considerate neperformante este de 1.200 miliarde de euro. Suma este relativ mare dacă avem în vedere că au trecut deja opt ani de la debutul crizei financiare şi reprezintă aproximativ 6% din produsul intern brut al Uniunii Europene. Din totalul de 1.200 miliarde euro al creditelor neperformante, 880 sunt concentrate în băncile din zona euro.

Conform legislaţiei europene, un credit este considerat neperformant, dacă debitorul întârzie plata cu 90 de zile de la data scadenţei. Toate aceste împrumuturi care suferă din cauza întârzierii achitării ratelor sau intră la categoria neperformanţelor diminuează profitul băncilor şi le obligă să facă provizioane.

Dincolo, însă, de afectarea rezultatelor băncilor, nivelul creditelor putrede afectează economia. Este vorba despre faptul că se diminuează capacitatea băncilor de a credita economia. În felul acesta, companiile nu se pot dezvolta, nu pot investi şi nu pot crea locuri de muncă. Chiar dacă momentul pentru creşterea creditării este extrem de favorabil întrucât dobânzile sunt la minime istorice sau chiar au valori negative. Ba chiar studiul KPMG arată că marja netă a dobânzii, calculata ca diferenţa între rata dobânzii şi costurile finanţării bancare este de 1,2% în Europa faţă de 3% în Statele Unite ale Americii.

Trebuie spus că situaţia creditelor neperformante nu este uniformă în Europa. Respectiv, există diferenţe mari între flancul nordic şi cel sudic. Italia, Spania şi Grecia au rate ale creditelor putrede de 18%, 6% şi respectiv 34%. Prin contrast, Franţa şi Germania au rate mult mai mici, respectiv 4,2% şi 2,3%.

Aşadar, unele sisteme bancare au găsit soluţii pentru reducerea ratei neperformanţelor, altele, nu. În fapt, băncile au la dispoziţie două soluţii pentru scăderea gradului de credite neperformante: să le restructureze sau să le vândă către companii specializate, bineînţeles nu la valoarea nominală, ci mult sub aceasta.

Fără îndoială, situaţia băncilor italiene îngrijorează întreaga Europa. Valoarea nominală a creditelor neperformante din sistemul bancar italian este de 350 miliarde euro, iar soluţiile găsite au fost amestecate: şi vânzări de credite şi măsuri guvernamentale. Spre exemplu, a fost creat un fond de investiţii suveran având ca obiect, pe de o parte, recapitalizarea instituţiilor de credit aflate în dificultate şi, pe de altă parte, preluarea creanţelor neperformante ale băncilor. Este vorba despre crearea unei „bănci rele” care însă nu este validată de Comisia Europeană, pentru că este considerată ajutor de stat. În orice caz, întreaga Europa este cu ochii pe băncile italiene şi pe soluţiile pe care le-ar putea găsi pentru însănătoşirea sa.

Băncile greceşti sunt, însă, cele care au nivelul cel mai mare de credite neperformante din Europa de 34%. Băncile cu capital grecesc au un specific aparte: înainte de criză, ele au avut o expansiune importantă în Europa de Sud-Est şi în Balcani. Astfel, există bănci cu capital grecesc în Albania, Bulgaria, Serbia, Macedonia şi România. Ca element inedit, să spunem că o bancă cu capital grecesc din România avea în anul 2014 o rată neverosimilă a creditelor neperformante de 95%. Nu rămâne decât să sperăm că în ultimii doi ani situaţia băncii respective s-a îmbunătăţit.

În fine, România stă rezonabil la capitolul credite putrede, metodă de asanare a băncilor fiind aceea de vânzare a unor pachete cu astfel de împrumuturi. Vânzări care s-au făcut într-un ritm susţinut în ultimii doi ani.

Creditele neperformanate nu sunt decât o parte a datoriilor cu care trăieşte Europa. Datoriile suverane sunt incomparabil mai mari decât „creditele putrede” ajungând la 12.500 miliarde de euro, de 10 ori mai mult decât creditele neperformante din bănci. Ceea ce ne arată că încă „epoca datoriilor” este extrem de actuală.