Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, momentul deciziei. Bogdan Chirițoiu: Ajutorul de stat, Cuiul lui Pepelea

Obținerea unui astfel de gir durează, pe baza unui precedent deja existent, câțiva ani de zile. În esență, mai spune Bogdan Chirițoiu, cheia analizei pornește de la întrebarea "Cât e rezonabil să plătească statul român în plus, peste prețul de piață al electricității?":

Bogdan Chirițoiu:  Eu cred că așa se va întâmpla. Deci dacă avem un acord cu chinezii, va trebui să notificăm acel acord. Adică să cerem Comisiei Europene să verifice dacă acel acord respectă normele de ajutor de stat. Singurul exemplu relativ recent care există e stația nucleară britanică. 

Reporter: Cât a durat acolo să se obțină acordul?

Bogdan Chirițoiu:  A durat câțiva ani.

Reporter: Și ce se întâmplă în tot acest timp?

Bogdan Chirițoiu:  Bănuiesc că oamenii se pregătesc. Oricum, durează mult să lansezi o centrală nucleară. Nu-i un proiect pe care poți să-l lansezi de pe o zi pe alta. Să avem noi acordul ăsta! O să dureze o perioadă destul de îndelungată pentru Comisie să se asigure că acordul e ok. Și nu numai ok: să nu plătim până la urmă prea mulți bani. Statul român și consumatorii români să nu ajungă să plătească un preț prea mare pentru electricitate. Până la urmă e în interesul nostru ca analiza asta să se desfășoare.

Reporter: Dar dacă după un an, doi, Comisia Europeană vine și spune "nu e în regulă acordul"?

Bogdan Chirițoiu:  Va trebui modificat. E un proces de negociere. Fără acordul lor nu se poate face.

Reporter: Într-o situație de acest tip, autoritățile dintr-un stat membru și chiar investitorul, se pun la adăpost din timp pentru toate aceste scenarii?

Bogdan Chirițoiu:  Orice om rezonabil știe că aprobările astea vor lua ceva timp. Nimeni nu se așteaptă de pe o zi pe alta. Și doi: iarăși. Niște oameni rezonabili nu negociază un acord care este atât de exagerat încât să nu aibă șanse să treacă de Comisie.

Reporter: În primă fază, pe un asemenea proiect, se sesizează Consiliul Concurenței sau cazul merge direct la Bruxelles?

Bogdan Chirițoiu:  Cazul trebuie notificat Comisiei. Dacî guvernul vrea să ne consulte în momentul când îl elaborează, desigur, poate să o facă. Aprobarea formală o va da Comisia. Au fost discuții până acum pe diferite variante, dar lucruri totuși destul de incipiente. Nu pot să spun că am văzut o analiză avansată. Sunt diferite mecanisme de suport, dar cel de bază este o compensare de preț. Adică dacă prețul de piață este X și costul energiei electrice prin centrala nucleară e mai mare cu 10-20%, statul plătește diferența. Ăsta e mecanismul principal de sprijin și aici va fi discuția. Cât e rezonabil să plătească peste prețul de piață al electricității? Depinde foarte mult de care sunt previziunile privind evoluția prețurilor. O centrală nucleară o faci acum și va funcționa câteva zeci de ani. E o analiză destul de complicată, dar la asta se va reduce: prețul pe care îl garantezi producătorului. Ăsta a fost Cuiul lui Pepelea în Marea Britanie și ăsta va fi și la noi.

Câtă nevoie are, cu adevărat, România de extinderea centralei nucleare de la Cernavodă?

Un asemenea proiect, răspunde Ionuț Purica, expert în energie, ar urma să asigure peste o treime din producția totală și ar deschide noi orizonturi, inclusiv trecerea de la modelul actual, pe gaz, la consum preponderent de curent electric. Centralele sunt făcute să funcționeze cel puțin 30 de ani,  poate chiar 50, continuă Ionuț Purica. Dezvoltarea economică va crea nevoia unei producții mai mari. În aceste condiții, chiar dacă statul va plăti la început diferența între prețul din piață și cel fixat de investitorul chinez, s-ar putea ajunge la situația în care termenii să se inverseze. În orice scenariu, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă își găsesc locul, adaugă, la RFI, expertul Ionuț Purica: