Un program economic după chipul şi asemănarea lui Donald Trump

Nu doar bursele au reacţionat. Petrolul a scăzut, iar aurul a crescut cu 4,7 procente. Un fapt rar, doar criza financiară aducând astfel de salturi. Ce poate, însă, arăta mai clar incertitudinea decât ieşirea banilor de pe burse şi orientarea lor către “moneda” de refugiu dintotdeauna: aurul. Nu are sens să insistăm pe cifre şi pe procente, pentru că mai importantă a fost reacţia.

Incertitudinea este cuvântul de ordine pentru următoarea perioadă. Ca şi cum Brexitul nu ar fi fost de ajuns, alegerea lui Donald Trump induce noi elemente de nesiguranţă. Spre exemplu, analiştii cred că dacă preţul aurului va continua să crească Federal Reserve ar putea să crească dobânda de referinţă Totul este însă doar o supoziţie, iar părerile sunt împărţite, o bună parte din specialişti afirmând că nu sunt motive de creştere a dobânzii. Incertitudinea priveşte, însă, chiar conducerea Federal Reserve, preşedintele ales criticând în câteva rânduri politica monetară. Se afirmă deja de către analiştii de peste Ocean că Trump ar putea alege un şef al Rezervei federale americane care să aibă o viziune mult mai agresivă.

Nu este mai puţin adevărat că după duşul rece al aflării rezultatului şi după scurtul discurs al celui ales preşedinte, pieţele s-au mai calmat.  

Dincolo însă de impulsul de moment, există temeri serioase faţă de programului economic expus în campanie de Donald Trump. În primul rând, preşedintele ales a vorbit în campanie despre reducerea numărului de tranşe a impozitului pe venit şi a impozitelor în sine. Totul este bine, doar că analiştii au estimat efortul bugetar la 5.800 miliarde dolari.

Există îngrijorări legate de respectarea de către Statele Unite a tratatelor pentru protecţia mediului semnate anul acesta la Paris. De asemenea, este greu de spus care vor fi abordările în ceea ce priveşte acordurile comerciale, nu doar cu Uniunea Europeană, ci şi cu Mexic sau Asia. Donald Trump a avertizat că îşi doreşte să aplice sancţiuni statelor care încalcă acordurile comerciale, China fiind în vizor. Din acest punct de vedere, există o vizibilă contradicţie. America îşi propune să amendeze acordurile comerciale, eventual să pună bariere în calea importurilor, dar, în acelaşi timp, este dependentă de produsele industriale şi de bunuri de larg consum fabricate în lume şi în special în China.

Importurile vor duce la inflaţie, fenomen care va pune, din nou, presiune asupra Rezervei Federale pentru creşterea dobânzii cheie. Se va întâmpla sau nu? Este un al motiv de incertitudine.
Suntem în faţa unui buchet de întrebări, de incertitudini şi de necunoscute. Un amestec complicat croit după chipul şi asemănarea lui Donald Trump.