Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum ieşim din logica „grelei moşteniri”

Este complicat de caracterizat bilanţul guvernării. Cu atât mai mult cu cât orice calificativ poate fi interpretat din punct de vedere politic. Din acest motiv mă limitez la a menţiona doar proiectele mari care ar trebui să aibă impact asupra economiei şi societăţii româneşti, în următorii ani. Proiectele începute de guvernul Cioloş merită numite măcar pentru a vedea ce se întâmplă cu ele în următorii ani. Vor fi continuate sau abandonate de viitoarele guvernări? Aceasta este întrebarea.

Aşadar, cele mai aşteptate proiecte sunt din domeniul infrastructurii. Ne-am obişnuit să numărăm după fiecare guvernare numărul de kilometri de autostrăzi realizaţi. Nu trebuie însă să uităm că până la construcţia propriu-zisă o autostradă are nevoie să treacă prin mai multe etape care pleacă de la proiect şi studiu de fezabilitate şi ajunge la exproprieri şi finanţare. În primul rând, guvernul Cioloş susţine că la instalare situaţia de la Ministerul Transporturilor era deplorabilă. Adică, niciun tronson de autostradă nu avea aviz de construire, zeci de proiecte erau blocate şi zăceau în sertare, iar multe dintre contracte erau atribuite fără să aibă documentaţia necesară. Precizările sunt importante şi chiar dacă ele par din seria „greaua moştenire” este bine să fie ştiute. Pentru că astfel putem înţelege mai limpede motivele pentru care România are o rămânere în urmă în ceea ce priveşte construcţia infrastructurii rutiere. Prima schimbare operată de guvernul Cioloş a fost rescrierea şi aplicarea procedurilor de acordare a avizelor de construcţie. Şantierele au fost deblocate, contractele au fost semnate şi s-a trecut la lucrul pe teren.

O altă schimbare a fost reorganizarea Companiei Naţionale de Drumuri prin separarea părţii de mentenanţă de cea de investiţii. În al doilea rând, a fost aprobat Master planul pe transporturi, blocat, după cum se afirmă în document, ani la rând de interese politice. Concret, s-au deblocat lucrările pe 160 de kilometri de autostradă; s-au lansat licitaţii pentru 730 de kilometri de autostradă şi 336 de kilometri de drumuri expres. La începutul anului viitor ar trebui să se treacă la elaborarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru toate aceste elemente de infrastructură. Unele dintre lucrări vor fi executate de o companie rezultată din reorganizarea CNADNR, fapt care se va întâmpla pentru prima dată în România.

Desigur, este interesant de văzut cum vor evolua toate aceste proiecte lansate. Vor rămâne şi ele prin sertarele ministerului, vor fi şi ele catalogate drept o „grea moştenire” sau se vor transforma în autostrăzi şi drumuri expres adevărate. Este adevărat că experienţa de până acum nu ne dă motive să fim prea optimişti.

O altă temă mult-discutată a fost cea a fondurilor europene. Guvernul actual a fost acuzat în nenumărate rânduri că nu a reuşit să absoarbă bani europeni. Iată adevărul guvernului Cioloş cu privire la fondurile europene. În primul rând, Executivul a continuat proiectele din perioada 2007-2013. Astfel, rata de absorbţie a vechii perioade de finanţare a crescut până la 80%, ceea ce a însemnat că au intrat în ţară anul acesta aproximativ 4 miliarde euro.

În al doilea rând, au fost lansate 40 de ghiduri din programele pentru perioada 2014-2020. În total, este vorba despre 13 miliarde euro puse la dispoziţia beneficiarilor pentru a face proiecte.

În al treilea rând, în documentul guvernului se face referire, ca şi la Ministerul Transporturilor, la situaţia găsită la instalarea actualului guvern. Este vorba despre ghiduri inadecvate, despre un sistem instituţional neadaptat noilor reguli şi un sistem informatic nefuncţional. Într-un an s-a reuşit deblocarea logisticii necesare funcţionării sistemului şi atragerii de fonduri europene.

Acestea sunt doar câteva exemple din bilanţul guvernului Cioloş. Le-am ales pentru a crea o memorie martor. Este foarte interesant de văzut cum vor evolua lucrurile în cele două domenii, infrastructură şi fonduri europene, şi în ce măsură „greaua moştenire” va fi un bun prilej pentru a nu face niciun progres.

1085