Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Scurt bilanţ al guvernului Cioloş

ciolos_rudi.jpg

Premierul Dacian Cioloș
Image source: 
gov.ro

Bilanţul guvernului Cioloş este dificil de făcut în contextul politic al alegerilor parlamentare. Dincolo de abordările politice, este nevoie de o concentrare asupra faptelor concrete şi, în plus, asupra cifrelor.

Aşadar, guvernul Cioloş a preluat mandatul cu o serie de prevederi legale deja adoptate. Ele vizau o continuare a creşterilor salariale, inclusiv a salariului minim, creşterea pensiilor şi, în acelaşi timp, continuarea relaxării fiscale prin scăderea cotei generale a TVA. Gestul guvernului, de a respecta prevederile legale adoptate anterior, este firesc în virtutea continuităţii actului de guvernare. Efectul previzibil al stimulilor fiscali şi salariali era creşterea deficitului bugetar până la 2,8% din produsul intern brut.

Surprinzător, pe primele zece luni ale anului deficitul bugetar este de numai 0,17% din PIB, ceea ce arată că, dincolo de creşterea veniturilor la anumite capitole bugetare, guvernul nu a cheltuit bani pe proiecte importante. Altfel nu se poate explica deficitul bugetar atât de scăzut. În plus, este de urmărit în ce măsură banii publici nu vor fi risipiţi, în ultimele două luni ale anului, doar pentru a se ajunge la deficitul bugetar prognozat.

În rest, există o serie de dispute pe tema realizărilor sau nerealizărilor actualului guvern. De fiecare dată când este întrebat ce a făcut guvernul în acest mandat, premierul Cioloş începe cu două teme: transparenţa şi măsurile de debirocratizare. Există o serie de măsuri privind transparenţa folosirii banilor publici şi a deciziilor administraţiei. A fost lansată o platforma de transparenţă bugetară în care se pot găsi veniturile şi cheltuielile a 13.700 de instituţii publice şi au fost făcute publice aproximativ 16.000 de contracte de finanţare. De asemenea, a fost creat un registru unic al transparenţei intereselor care îşi propune să afişeze infirmaţii cu privire la interacţiunea dintre demnitari şi grupurile interesate în modificarea politicilor publice.

În ceea ce priveşte debirocratizarea, actualul Executiv a creat celebra comisie de tăiat hârtii, cu rezultate incerte, a eliminat o serie de formalităţi în relaţia contribuabililor cu Agenţia fiscală şi mai ales a născut reacţia PSD, care a introdus o discutabilă iniţiativă legislativă privind eliminarea a peste 100 de taxe parafiscale. Încă o iniţiativă merită menţionată: crearea unui departament numit „Coordonator pentru tehnologia informaţiei” care îşi propune să pună ordine în felul în care se cheltuie bani publici pentru proiectele IT şi să aducă logică în comunicarea digitală între instituţii. Este un proiect esenţial care ar trebui să îşi arate roadele.

Desigur, bilanţul guvernului Cioloş menţionează creşterile salariale acordate medicilor şi profesorilor, dar nu trebuie uitat că legea salarizării unitare este în continuare un proiect controversat. Şi probabil că aşa va rămâne şi după alegeri.

Nici actualul guvern nu a definitivat sistemul de plată a redevenţelor, în schimb a finalizat strategia energetică. De asemenea, au fost scrise câteva strategii privind reforma administraţiei, dar este greu de spus dacă ele nu vor fi uitate în vreun sertar.

Există încă trei seturi de proiecte mult-discutate politic în ultimul an. În primul rând, pregătirile pentru spitalul regional din Cluj sunt avansate şi, de asemenea, există proiecte-pilot pentru demararea parteneriatului public-privat la unele spitale. În al doilea rând, în materie de infrastructură, situaţia era următoarea: niciun tronson de autostradă nu avea aviz de construire, proiectele zăceau în sertare, iar multe contracte fuseseră atribuite fără documentaţia necesară. Ce s-a făcut? S-au rescris şi aplicat procedurile de aplicare a avizelor de construire, iar şantierele au fost deblocate. În al treilea rând, mult-discutata temă a fondurilor europene. Guvernul actual susţine că a rescris ghidurile de finanţare, că a făcut ca sistemul informatic să devină funcţional şi că din actualul exerciţiu bugetar au fost lansate 40 de ghiduri de finanţare, care împreună totalizează 13 miliarde euro. În plus, din vechiul program au fost decontate şi au intrat în economie patru miliarde euro. Sunt doar o parte din realizările, vizibile sau nu, ale actualului Executiv. Câte dintre proiectele începute vor fi continuate după alegeri? Este o întrebare la care este aproape imposibil de dat un răspuns.

1900