Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Guvernul ia de la salariile mari şi dă la pensiile şi salariile mici

salarii.jpg

Image source: 
rfi.ro

Investitorii au reacţionat deja. Motivul? Guvernul a decis să elimine plafonul de cinci salarii medii pentru plata contribuţiilor sociale şi a contribuţiilor de asigurare de sănătate. Mai întâi de toate, să explicăm la ce se referă acest plafon.

Este vorba despre reglementarea conform căreia salariile mai mari de cinci ori decât salariul mediu nu erau impozitate decât în limita acestui plafon. Acest tip de abordare, susţinut cu ardoare de companiile mari şi de reprezentanţii profesiilor liberale, era un mijloc eficient de a încuraja plata salariilor mari în economie. Datorită acestui plafon de impozitare, companiile nu mai erau nevoite să apeleze la tot felul de artificii contabile pentru plata salariilor mari, precum utilizarea microintreprinderilor sau plata salariilor masacată de produse de asigurare. Era evident că măsura fusese luată în beneficiul acelor industrii care oferă salarii mai mari decât cel mediu pe economie. De altfel, o dorinţă declarată a oricărui guvern este de a încuraja industriile creative, cele inovative, care să aducă valoare adăugată în economie. Chiar cabinetul actual şi programul de guvernare doresc, la modul declarativ, să atragă în economie companii care produc valoare adăugată mare.

Numai că între declaraţii şi decizii este o mare diferenţă. Astfel, măsura eliminării plafonului maxim de impozitare pentru contribuţiile sociale şi pentru contribuţia de asigurări de sănătate vine exact în contradicţie cu scopul declarat de a încuraja companiile care produc valoare adăugată mai mare sau pe cei care obţin venituri mai mari.

Tabloul este limpede. Salariul minim şi pensiile cresc, salariile mari sunt impozitate mai mult. Adică, se ia de la bogaţi şi să se dea la săraci. Curat social-democraţie!

Într-o opinie trimisă cotidianului “Ziarul financiar”, dl. Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România şi noul preşedinte al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, prezintă câteva reacţii pe care le-a primit din partea oamenilor de afaceri după adoptarea măsurii de către guvern. Sunt trei observaţii majore: în primul rând, este criticat faptul că schimbările fiscale au fost luate de pe o zi pe alta şi fără consultarea mediului de afaceri.

În al doilea rând, se arată că spre deosebire de angajaţii din sectorul bugetar, acolo unde salariile cresc ca urmare a deciziilor Parlamentului sau Guvernului, mediul privat este legat de piaţă. Astfel, măsurile de creştere a salariului minim sau de desfiinţare a plafonului de impozitare, presupun costuri mai mari. Iar banii pentru a acoperi aceste costuri ar putea să fie găsiţi prin reducerea investiţiilor.

În al treilea rând, sunt lovite chiar industriile cu valoare adăugată mare, precum, spre exemplu, cea de tehnologia informaţiei. De altfel, se poate observa o divergenţă de politică fiscală în ceea ce priveşte industria IT. Pe de o parte, prin programul de guvernare se promite extinderea facilităţilor fiscale salariale şi pentru personalul cu studii medii, pe de altă parte, costurile privind contribuţiile pe muncă şi cele pentru sănătate cresc.

Interesant este că în campania electorală s-a promovat intens susţinerea capitalului autohton. Ideea este susţinută şi în programul de guvernare. Noua decizie loveşte direct companiile cu capital românesc şi oamenii de afaceri români. Este posibil că măsura de eliminare a plafonului de impozitare în limita a cinci salarii medii să încurajeze din nou folosirea de către salariaţii cu venituri mari a microintreprinderilor, fenomen ce proliferase în urmă cu câţiva ani. De asemenea, salariaţii cu venituri mari folosesc pe scara largă pensiile administrate privat, ceea ce îi va îndemna să îşi optimizeze fiscal contribuţiile plătite către bugetul statului.

În concluzie, relaxările fiscale şi salariale au un preţ. Deocamdată, el este plătit de mediul de afaceri.