Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Economia americană: va fi Trump “fiul risipitor” sau “motorul creşterii”?

alt_trump.jpg

Donald Trump în biroul său din Trump Tower, New York, 17 mai 2016
Donald Trump în biroul său din Trump Tower, New York, 17 mai 2016
Image source: 
REUTERS/Lucas Jackson

Astăzi, când Donald Trump devine oficial preşedinte al Statelor Unite ale Americii, două întrebări sunt pe buzele multora: cum va arăta în următorii ani economia americană? Şi: cum va influenţa economia americană întreaga economie globală? Analizele şi analiştii au deja în faţă o serie de scenarii.

Până acolo însă doar câteva constatări despre situaţia în care se află acum economia americană. Practic, a fost depăşită criza. Statele Unite vor încheia anul trecut cu o creştere economică de 1,6%, iar prognozele arată că anul acesta vor avea o creştere de 2,3%, iar anul viitor un avans cu 2,5%. Aşadar, economia este în plin avânt, ba chiar studiile arată că economia americană şi cea germană sunt foarte aproape de funcţionarea la capacitatea maximă.

De altfel, rata şomajului în SUA este scăzută, iar deficitul este la un nivel scăzut. Singura problemă este vechea temă a datoriei publice care a crescut în mandatele Obama ajungând la nivelul de 105% din PIB, adică în termeni nominali la aproximativ 19.000 miliarde dolari. Datoria publică a creat în anul 2011, de exemplu, o adevărată criză, Congresul american crescând în ultima clipă şi după dezbateri îndelungate, plafonul de îndatorare. Dar tema datoriilor publice este deja destul de veche, iar cu o monedă precum dolarul, cu o economie în creştere şi cu un deficit bugetar în scădere este posibil ca datoria să scadă.

În rest, evoluţia viitoare a economiei americane navighează între aşteptări şi incertitudini. Astfel, toată lumea se aşteaptă că rata dobânzii şi implicit dolarul să crească. Acest lucru l-a susţinut preşedintele Trump nu doar în campania electorală, ci şi în ultimii ani. Doar că în urmă cu două zile într-un interviu acordat unui cotidian economic american, preşedintele ales a schimbat foaia. A spus că “dolarul a devenit prea puternic”. Efectul? Moneda americană a scăzut imediat cu 1,3 procente. În orice caz, analiştii rămân fideli ideei că rata dobânzii va creşte. Mai mult, se constată că, pentru prima dată după şase ani, la Casa Albă şi în Congres se află la putere acelaşi partid, ceea ce induce aşteptarea ca politica fiscală să fie coerentă. Adică, impozitele şi taxele să scadă, iar cheltuielile cu infrastructura şi apărarea să crească. Cert este că prognozele arată o creştere solidă a economiei americane pentru anii 2017 şi 2018.

În schimb, există destulă incertitudine legată de politica bugetară. Dilema este felul în care vor fi gestionaţi stimulii fiscali, adică scăderea de taxe şi creşterea cheltuielor. Dacă banii vor merge spre infrastructură şi vor avea efecte de antrenare în economie, atunci creşterea are şanse să fie de lungă durată. Dacă, dimpotrivă, banii vor naşte inflaţie, dolarul se va aprecia semnificativ şi deficitul bugetar se va mări, atunci creşterea economică are şanse să nu îşi atingă potenţialul în următorii ani.

Asupra economiei americane mai planează un pericol: tentaţia protecţionismului, riscul ca America să ridice ziduri în calea comerţului liber. Declaraţiile lui Donald Trump la adresa Chinei sunt un prim exemplu. Ameninţările pe care Trump le face la adresa companiilor care nu îşi consolidează activitatea în Statele Unite sau impasul clar în care se află tratatul comercial cu Uniunea Europeană sunt alte elemente care îngrijorează.

Desigur, America nu este singură în economia mondială. Există o clară dependenţă între evoluţiile din China, acolo unde creşterea economică va ajunge la niveluri mai joase, apropiate de 6%, după ce ani de zile cifra de creştere era de peste 8 la sută. Economia globală depinde şi de înviorarea zonei euro care suferă în continuare de deflaţie şi de creştere sub-mediocră.

Dar, în esenţă, totul depinde de cum se va folosi momentul favorabil de creştere al economiei mondiale. Se va împărţi creşterea la cât mai mulţi şi efortul bugetar va avea un efect de antrenare sau banii se vor risipi în cheltuieli care doar vor pune presiune asupra bugetelor? De răspunsul la această întrebare depinde evoluţia economică viitoare şi, în ultima instanţă, nivelul de trai al multor cetăţeni ai planetei.