Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cel puţin 10 motive pentru care bugetul nu inspiră încredere

Cel puţin 10 motive pentru care bugetul nu inspiră încredere

Proiectele bugetului de stat şi al bugetului asigurărilor sociale au fost făcute publice. Este un moment important pentru că proiectele de bugete arată felul în care se asamblează stimulii fiscali şi salariali şi, pe această bază, în ce măsură bugetul este credibil.

Analiza succintă ne relevă cel puţin 10 motive de îngrijorare cu privire la datele de buget şi în general asupra măsurilor economice luate de guvern.

Iată-le:

  1. Cifra de creştere economică, de 5,2%, pe care este construit bugetul. Nicio instituţie publică internă sau internaţională nu a prognozat un astfel de nivel de creştere. Până ieri, când Comisia Naţională de Prognoză a revizuit estimarea exact la 5,2%, nivelul luat în calcul pentru buget. Să fie o reevaluare pe baza efectelor de runda a două, adică a influenţelor în economie a stimulilor fiscali şi salariali, sau este vorba, pur şi simplu, despre o comandă politică pe care o execută instituţia publică?

  2. Veniturile bugetare ar trebui să crească cu 14%, până la 253 miliarde lei. O creştere aproape imposibilă pe care economia românească nu a putut să o producă nici în anii de „boom”. Dacă veniturile bugetului sunt incerte este clar că şi cheltuielile vor trebui ajustate pe parcursul anului, ceea ce va pune sub semnul întrebării realizarea indicatorilor bugetari.

  3. Există o serie de indicatori care nu intră în logica economică şi în efectele anticipate. Astfel, impozitul pe venitul microîntreprinderilor ar trebui să crească cu 60% faţă de încasările de anul trecut, până la 1,3 miliarde lei. În ciuda faptului că analiza Consiliului fiscal arată că noua măsură de creştere a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi de la 100.000 la 500.000 de euro va aduce o pierdere bugetară de 600 milioane de lei.

  4. Încasările din TVA ar trebui să crească cu 4,7% faţă de anul trecut. Estimarea este prea optimistă în condiţiile în care cota de TVA a scăzut din nou la începutul acestui an cu un punct. Iar experienţa de anul trecut ne arată că prin creşterea consumului se poate recupera parţial scăderea cotei de TVA, dar nu poate genera o creştere de venituri atât de mare.

  5. Proiectul de buget indică o scădere a încasărilor din accize cu 4%, faţă de anul precedent. Este lipsit de logică economică, pentru că dacă se mizează pe creşterea consumului atunci ar trebui să existe o creştere, în tandem, a încasărilor la TVA şi din accize. Proiectul de buget ia în calcul, în acelaşi timp, o creştere a încasărilor din TVA şi o scădere a celor din accize, ceea ce este de neînţeles.

  6. Alocarea a 2% din PIB pentru armată a născut controverse. De ce? Pentru că finanţarea s-a făcut partajat, între alocarea bugetară şi, aşa- numitele, credite de angajament. Aceste credite reprezintă limita maximă până la care se pot încheia contracte în timpul anului bugetar. Cu alte cuvinte, prin această tehnică bugetară se încearcă, pe de o parte, o finanţare pe proiecte, pe de altă parte, găsirea unei căi de amânare a deficitului bugetar. De altfel, metoda este utilizată, anul acesta, pe scară largă existând un total de 40 miliarde lei, adică aproape o treime din cheltuielile bugetului. Spre deosebire de acest proiect de buget, anul trecut, totalul creditelor de angajament era de numai 1,5 miliarde lei.

  7. Un sfert din fondul de pensii este asigurat prin transfer de la bugetul statului. Acest fapt vorbeşte despre disfuncţiile care există în economia şi societatea românească.

  8. Investiţiile programate sunt mai mari decât anul trecut, dar nimic nu garantează că se vor şi realiza.

  9. Bugetul serviciilor speciale a ajuns la un sfert din bugetul educaţiei şi la o cincime din bugetul Ministerului de Interne.

  10. O concluzie. Proiectul de buget s-ar mai putea schimba. Dar umbrele din buget vor rămâne.