Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum să furi câteva miliarde cu legea în mână

De la începutul acestui an, există o serie de decizii care schimbă substanţial modul de gestionare a banilor publici. Dincolo de dezbaterile pe capitole bugetare, derulate în Parlament, discret, pe canale mai puţin vizibile, au loc mişcări juridice care modifică felul în care se pot cheltui fondurile bugetare.

În primul rând, este vorba despre excesul de credite de angajament prezent în bugetul de stat. În total, în cadrul bugetului sunt alocaţi 40 miliarde lei prin credite de angajament, din care 30 miliarde lei către programul naţional de dezvoltare locală. Mai întâi de toate trebuie spus că, acest program a fost inventat de guvernul Boc şi derulat de către ministrul Elena Udrea. De altfel, acest program a făcut ca ministrul dezvoltării, de atunci, să îşi consolideze puterea în politică şi în eonomie, în special în rândul administraţiilor locale.

Programul pleca de la câteva idei simple. Pe de o parte, crea proiecte cu finanţare pe o perioadă mai lungă de timp, care practic forţau bugetul să le aloce bani indiferent de nivelul deficitului bugetar. Adică, pentru încadrarea în deficit se tăiau cheltuieli de la alte capitole bugetare. Pe de altă parte, acest program era perfect pentru clientela politică din administraţia locală. De ce? Pentru că primarii sau şefii de consilii judeţene nu mai trebuiau să scrie proiectele complicate pentru absorbţia de fonduri europene, ci primeau finanţare pe criterii cu preponderenţa politică.

Toate aceste caracteristici au fost preluate la indigo de actualul program naţional de dezvoltare locală. Cu precizarea că în locul Elenei Udrea se află actualul ministrul Sevil Shhaideh. Programul scoate practic în afara bugetului suma de 30 miliarde lei şi lasă aceşti bani la dispoziţia unui minister.

În al doilea rând, luna trecută, guvernul a emis o ordonanţă (nr. 9 din 27 ianuarie) care suspendă până la începutul anului viitor o serie de prevederi din Legea finanţelor publice privitoare la creditele de angajament. Practic, ordonanţa dă liber la încheierea de contracte pe baza creditelor de angajament depăşind, aşadar, alocările bugetare şi în plus cei care fac acest lucru nu mai răspund în faţa legii. Este în fapt o „dezincriminare” a depăşirii cadrului legal al bugetului.

Al treilea pas, era cel al schimbărilor legislative privind abuzul în serviciu şi prevederea prin care funcţionarul public care cauzează o pagubă materială mai mică de 200.000 lei să nu mai poată fi urmărit penal, ci ar fi fost tras la răspundere, eventual, doar într-un proces civil. Manifestaţiile de stradă, din multe oraşe ale României, au blocat această a treia etapă.

Dar mecanismul este evident. Bugetul oferă temeiul legal şi sume generoase pentru cheltuieli în afara celor înscrise în cadrul bugetar, în special către Ministerul Dezvoltării Regionale. Apoi, în pasul doi, autorităţile locale au primit dreptul de a cheltui aceşti bani, adică de a depăşi plafoanele de cheltuieli impuse autorităţilor locale prin legile specifice.

Dincolo de aspectele juridice, în acest mecanism există un mare pericol bugetar şi de afaceri. Pe de o parte, de la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale alocările se pot face cu dedicaţie către primarii favoriţi, iar, la rândul lor, primarii îşi pot reactiva firmele de casă pe care le pot alimenta acum cu contracte generoase.

Pe de altă parte, 5% din PIB sau aproape un sfert din cheltuielile bugetare sunt în afara bugetului şi se bucură de un regim juridic special. Dacă măcar o parte din aceste cheltuieli vor fi realizate va însemna că fie deficitul bugetar va fi depăşit cu mult, fie vor trebui tăiate alte cheltuieli bugetare pentru a rămâne în deficitul asumat.

În fine, cercul se închide cu bugetul redus al Curţii de Conturi. Conform preşedintelui acestei instituţii, Nicolae Văcăroiu, bugetul pentru anul acesta nu alocă suficienţi bani pentru salarii, ceea ce va avea ca efect faptul că instituţia nu va mai putea controla procesul de achiziţii publice. Adică, exact ceea ce fac autorităţile locale.

Singura explicaţie pe care o putem găsi la guvern este că prin aceste acte normative se încearcă deblocarea activităţii în administraţiile publice locale. De partea cealaltă, ordonanţele promovate sunt văzute ca deschizând larg calea către risipirea şi furtul banilor publici. Adevărul îl puteţi alege dumneavoastră.