Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Un buget frumos „machiat” care stă pe un butoi de neîncredere

big_dsc_1055.jpg

Guvernul României
Image source: 
gov.ro

Bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale au fost adoptate de Parlament. Se poate spune că economia românească are buget şi, din acest punct de vedere, este evident un pas înainte. Discuţia despre ce fel de buget are România este mai complicată.

Cifrele mari, pe care le-am prezentat şi cu alte ocazii în rubrica „Economia reală” nu sunt totuşi prea încurajatoare.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a sintetizat într-o declaraţie de ieri situaţia în felul următor: „un buget ambiţios pe partea de venituri şi unul optimist pe partea de cheltuieli”. Desigur, formularea sintetică este relevantă pentru ceea ce se poate numi un buget nerealist.

Dincolo însă de cifrele mari ale bugetului, este important de văzut care sunt investiţiile publice semnificative înscrise în buget.

Din păcate, ele nu sunt prea numeroase, în special acele investiţii care pot produce efecte de antrenare în economie. Adică, investiţii care creează locuri de muncă în mai multe sectoare, care sunt în domenii cu valoare adăugată mare sau care pot fi considerate în domenii importante, dacă nu chiar strategice.

În primul rând, este vorba despre infrastructură. În buget sunt înscrise finalizarea unor secţiuni de autostrăzi, finalizarea unor variante ocolitoare, modernizarea centurii Bucureştiului şi finalizarea magistralei 4 de metrou, adică tronsonul Gara de Nord-Străuleşti. După cum se poate vedea, obiectivele sunt generoase, numai că experienţa trecută nu ne oferă prea multe motive de optimism. Dar, dacă tot se discută intens despre respectarea programului de guvernare, este de reţinut angajamentul bugetar în domeniul infrastructurii pentru a-l putea compara cu realizările de la sfârşitul acestui an.

În al doilea rând, se continuă investiţia în laserul de la Măgurele, fără a fi însă precizate sumele alocate. Cu certitudine, proiectul de la Măgurele este unul important pentru România, un obiectiv cu valenţe europene, care va strânge în jurul lui specialişti de top din mai multe domenii. În plus, laserul de la Măgurele, o dată finalizat, va fi o realizare de top pentru sectorul de cercetare-dezvoltare românesc şi european.

În al treilea rând, în buget există o investiţie în valoare de 292 milioane de lei pentru programul RO-NET, un proiect care îşi propune să acopere cu Internet aproximativ 750 de localităţi din mediul rural.

Mai există, apoi câteva investiţii realizate în cadrul companiilor energetice cu capital de stat, două la complexul energetic Oltenia, una la Romgaz şi una pentru revitalizarea producţiei de lignit din două zone. Lăsând la o parte întrebarea de ce investiţiile sunt făcute din banii de la buget şi nu din fondurile companiilor, fapt care este la limita ajutorului de stat, bugetul total alocat este de aproximativ 500 milioane de lei.

În rest, din păcate nu mai sunt investiţii publice în domenii importante şi care să aibă efecte semnificative în economie. Nu înseamnă că dotarea unor spitale cu aparatură medicală, împădurirea a 5.000 de hectare, construcţia de locuinţe, de creşe şi de grădiniţe sunt obiective fără importanţă. Dar, investiţiile importante se pot număra, după cum se poate vedea, pe degetele de la două mâini.

Dincolo de cifrele mari, bugetul are o mare problemă. Platforma redusă de încredere în guvern pe care trebuie implementat proaspătul buget. Bugetul trebuie să se sprijine pe un mediu de afaceri în dezvoltare, pe o economie în creştere. 

Deocamdată, mesajele care vin dinspre investitorii străini şi români sunt de îngrijorare faţă de modul în care se guvernează. Mai mult, primele date economice ale acestui an nu sunt deloc încurajatoare. Criza de încredere poate să dea peste cap calculele bugetului şi aşa mult prea optimiste.