Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum stă Europa în echilibru. Și care sunt dezechilibrele

Semestrul european, un document redactat de Comisia Europeană, a fost publicat ieri. Trebuie spus de la început că acest tip de raport a fost introdus după apariția crizei economice și are rolul de a analiza economiile europene și de a trage eventual un semnal de alarmă, atunci când este cazul, asupra evoluției unor state membre. Raportul pleacă de la constatarea că Uniunea Europeană își bazează creșterea economică pe consum. Creșterea consumului a beneficiat de îmbunătățirea pieței muncii și a ratei inflației. Din aceste puncte de vedere, România este în notă europeană.

Estimările sunt de creștere moderată și în anii 2017 și 2018, la nivelul Uniunii Europene fiind în medie de 1,8%. Baza creșterii este ameliorarea în continuare a pieței muncii, peste care se suprapune nivelul scăzut al costurilor de împrumut, dar și schimbările așteptate pe piețele economiei globale.

Consumul va rămâne în continuare sursa de creștere, în vreme ce investițiile rămân la un nivel moderat. Raportul Comisiei Europene arată că economia a surmontat pierderile din criză, în principal în ceea ce privește șomajul de lungă durată, dar schimbările politicii economice din Statele Unite ale Americii sunt noi provocări pentru economia europeană.

În anul 2016, Europa a înregistrat 232 milioane de persoane salariate, cea mai înaltă cifră atinsă vreodată. De asemenea, au scăzut ratele șomajului de lungă durată, care a ajuns la 3,8% și rata șomajului în rândul tinerilor care atinge, totuși, 18%. În același timp, proporția populației cu risc de sărăcie sau de excluziune socială a ajuns la 23%, adică, nominal, la 119 milioane de persoane, cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. În schimb, inegalitățile sociale cresc în tot mai multe state europene.

În acest an, Comisia Europeană a ales 13 state membre pentru care a făcut un studiu aprofundat pentru a vedea dacă se confruntă cu dezechilibre economice.

Rezultatele pot fi surprinzătoare, în special din perspectiva românească. Astfel, Bulgaria, Cipru, Croația, Franța, Portugalia, Italia se confruntă cu dezechilibre excesive. Germania, Spania, Irlanda, Slovenia, Suedia și Țările de Jos se confruntă cu dezechilibre economice, iar Finlanda nu înregistrează dezechilibre. Acestea sunt concluziile studiului realizat de Comisia Europeană, dar trebuie să avem proprietatea termenilor. În sensul că eticheta de dezechilibru economic este mai nuanțată și are specificități de la economie la economie. Cert este că statele care înregistrează dezechilibre, 12 la număr, vor face obiectul unor monitorizări specifice, în funcție de natura dezechilibrelor economice. 
Mai trebuie precizat că România nu a fost inclusă în eșantionul de state analizat. Altfel, avea toate șansele să intre în categoria economiilor cu dezechilibre.

Iată o serie de elemente legate de ceea ce Comisia Europeană definește ca fiind dezechilibre pentru câteva dintre statele supuse studiului. Vom lua doar două exemple, la poluri opuse. Cea mai puternică economie europeană, Germania și cea mai slabă economie din Uniune, Bulgaria. Amândouă sunt în aceeași oală: au dezechilibre, din punctul de vedere al Comisiei Europene.

Germania a avut creșteri economice bune 1,7% în 2015 și 1,9%, anul trecut; o rată a șomajului redusă la nivel record după reunificare, de 4%. Paradoxul pare a fi ca Germania, cu un extraordinar excedent de cont curent, de 8,7% din PIB, pare că strivește Europa. Excedentul reprezintă trei sferturi din cel al întregii zone euro, ceea ce îi face pe partenerii europeni să afirme că Germania este principala beneficiară a ieșirii din criză. Mai mult decât atât, excedentul masiv arată o lipsă a investițiilor publice private, investiții care ar putea ajuta economia europeană în întregul ei.

La polul opus este Bulgaria. Chiar dacă indicatorii macroeconomici arată bine, vulnerabilitățile provin din sistemul financiar, încă nereformat și cu o rată ridicată a creditelor neperfomante și din piața muncii care încă suferă din cauza șomajului de lungă durată.

La final, doar câteva cuvinte despre România. Raportul constată că există o politică prociclică, adică se pune gaz, respectiv scăderi de taxe și creșteri de salarii, pe focul creșterii economice. O vâlvătaie care poate să ardă echilibrul economic.

1566