Prima lună a anului nu arată deloc bine, din punctul de vedere al bugetului. Nu doar cifrele o demonstrează, ci și semnalele pe care bugetul le recepționează de la economie.
Primul exemplu este chiar nivelul încasărilor bugetului consolidat și cel al veniturilor fiscale. Ambele sunt în scădere în comparație cu luna ianuarie a anului trecut. Veniturile bugetului consolidat au scăzut cu 5,7%, iar veniturile fiscale cu 10%, în condițiile în care veniturile ar trebui să crească anul acesta cu 14 procente.
Cum se explică scăderea veniturilor? Prima constatare este legată de prăbușirea practic a încasărilor din TVA. Scăderea a fost cu 25%. Trebuie precizat că încasările la buget din TVA pe luna ianuarie se referă la vânzările din economie aferente lunii decembrie 2016.
Așadar, suntem în fața a două scenarii. Fie, pur și simplu, fiscul a fost depășit de amploarea evaziunii, fie datele bugetare indică o scădere a consumului în economia românească. Amplitudinea scăderii încasărilor bugetare din TVA nu poate fi altfel explicată. Este, însă, la fel de posibil să avem câte ceva din fiecare, pentru că datele privind comerțul cu amănuntul și vânzările de produse alimentare în luna decembrie a anului trecut au înregistrat o încetinire a creșterii.
Mai complicat pentru bugetul României și pentru țintele programului de guvernare ar fi dacă motorul consumului nu se va mai tura anul acesta. Fără creșterea consumului, programul construit de guvern își pierde un pilon vital de susținere. Fiscul mai poate găsi metode să lupte cu evaziunea pe TVA, dar încetinirea consumului ar fi un adevărat dezastru pentru bugetul acestui an.
Scăderea încasărilor din TVA a fost compensată parțial de creșterea fulminantă a veniturilor din impozitul pe venit și pe salarii cu 25%. Mai precis, această creștere vine din creșterea salariilor, cu precădere, în sectorul bugetar. Acest lucru este confirmat și de creșterile de cheltuieli bugetare cu salariile care au urcat în luna ianuarie cu 8,2%, dar și de creșterile de încasări înregistrate la capitolul contribuții de asigurări sociale cu aproape 10%.
Mai trebuie remarcată scăderea cu 60% a încasărilor din fonduri europene și totodată suma absolut nerelevantă la acest capitol în valoare nominală de aproximativ 66 milioane de lei. Un calcul simplu arată că în acest ritm cheltuielile din fonduri europene vor ajunge anul acesta la sub un miliard de lei, în timp ce în buget sunt estimate la 23 miliarde lei.
Cheltuielile bugetare sunt, în schimb, în grafic. Cresc cu 3,5%, pe baza salariilor bugetare care sunt mai mari cu 8% și sunt, totuși, echilibrate de scăderea cu o treime a cheltuielilor de investiții.
Din păcate, toate temerile privitoare la buget se confirmă după prima lună a anului. Veniturile scad în loc să crească, investițiile coboară, după cum era de anticipat, până la un prag îngrijorător, iar cheltuielile cu salariile cresc. Mai complicat este că atragerea de fonduri europene rămâne la sume nesemnificative, mult mai mici față de așteptările înscrise în buget. În concluzie, luna ianuarie arată pericolele care planează deja asupra economiei și bugetului: și anume, sectoarele economiei riscă să nu atingă parametrii de creștere prognozați, iar administrația să nu poată atrage fondurile europene așteptate. Sunt pericole iminente care pot arunca în aer bugetul și progamul de guvernare.
Revista Presei
