Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Creșterea euro, un alt fel de avertisment de la investitori

curs_leu_euro_0.jpg

Creșterea euro, un altfel de avertisment de la investitori
Image source: 
pixabay.com

Oare ce au simțit membrii guvernului Grindeanu care, după ce au ascultat-o la prânz, în ședința Executivului, pe ministrul muncii Lia Olguța Vasilescu vorbind despre noua lege de salarizare unitară, au văzut peste câteva ore, cum moneda europeană atinge cel mai înalt nivel din ultimii patru ani: 4,5512 pentru un leu?

În mod normal, anunțul unui ministru conform căruia legea de salarizare unitară este pe ultima sută de metri completat de promisiunea că guvernul se va încadra în costurile suplimentare aduse de această lege, respectiv 32 miliarde lei pentru următorii trei ani și jumătate, ar trebui să fie un mesaj pozitiv pentru economie.

Nu și pentru economia românească. Iar dovezile în acest sens le găsim înainte de ziua de ieri. Astfel, niciodată în ultimii ani, investitorii români sau străini, nu au fost mai critici ca acum, în mod public, cu un guvern. În luna ianuarie, toate asociațiile de afaceri importante au protestat împotriva ordonanțelor care încălcau principiile statului de drept. Săptămânile trecute, două organizații s-au arătat îngrijorate de cifrele bugetului pe luna ianuarie. În fine, în urmă cu două zile, o asociație care îi reprezintă pe liderii de afaceri din România a atras atenția asupra politicii salariale guvernamentale. Toate aceste luări de poziție arată clar lipsa de încredere a investitorilor în măsurile guvernului. Iar încrederea în economie stă la temelia tranzacțiilor valutare.

Deci, o primă cauză a scăderii leului în raport cu moneda europeană este chiar lipsa de încredere în evoluțiile din economia românească. Cursul de 4,5512 lei pentru un euro este cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. Iar dacă de semnalele de avertisment trimise de mediul de afaceri pot fi ignorate de guvern, cursul de schimb are un impact semnificativ în economie, inclusiv în rândul electoratului. Este clar că o creștere a euro scumpește importurile (iar economia românească este dependentă într-o proporție importantă de importuri) și scumpește, în același timp, costul rambursării creditului. Este vorba despre cei care au împrumuturi în monedă europeană cu dobânzi variabile. De asemenea, actualul nivel al cursului de schimb, de 4,55 lei pentru un euro, pune în dificultate construcția bugetului care a fost calculat la un curs mediu de 4,46 lei pentru un euro.

Desigur, este prea devreme să tragem concluzii față de evoluția cursului de schimb. Este un fenomen în derulare și vom vedea în următoarele zile care este punctul de echilibru pe care îl va găsi raportul de schimb leu-euro. Cu atât mai mult cu cât sunt și cauze externe care contribuie la mișcarea pieței valutare. Este vorba despre anunțul pe care l-a făcut președintele Federal Reserve la sfârșitul săptămânii trecute referitor la creșterea dobânzii la dolar. Este clar că investitorii financiari din economia globală sunt acum interesați să cumpere dolari. Dar, la fel de clar, și experiențele anterioare ne-o confirmă, este ca după reprizele de creștere, euro nu se mai întoarce la nivelul de la care a plecat, ci rămâne pe un palier mai ridicat. Chiar reprezentanții băncii centrale au vorbit despre faptul că intervalul euro-leu s-a mutat mai sus.

Suntem, așadar, în mijlocul unei tendințe care se manifestă, poate nu doar în România, ci la nivel regional. Evoluțiile sunt dificil de anticipat acum, cu atât mai mult cu cât nu este exclusă nici intervenția pe piață a Băncii Naționale.

Întorcându-ne la economia reală, pentru prima dată, prin scrisoarea liderilor de afaceri din România, se pune problema nu doar a nivelului taxelor și impozitelor sau a legislației fiscale, ci a modului în care sunt utilizați banii publici. Este aproape o exasperare aici. De înțeles, dacă avem în vedere că de trei luni nu se anunță decât creșteri de salarii în sectorul bugetar, în vreme ce programele de investiții rămân doar pe hârtie.

Să facem o comparație. Ministrul muncii vorbește despre creșteri de salarii în sectorul bugetar cu 20%, 40% sau 60%, în funcție de perioadă. Un studiu de profil arată că anul acesta sectorul privat va crește salariile, în medie cu 3,8%. Iată cea mai bună dovadă a diferenței dintre mediul privat și sectorul bugetar. Actualul guvern decide aproape exclusiv în favoarea sectorului public și acesta este motivul pentru care intreprinzătorii își manifestă îngrijorarea sau neîncrederea.