Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


O nouă obsesie în economie: prevenția

antifrauda-anaf.jpg

Legea prevenirii a fost publicată în Monitorul Oficial. Este o lege care ar putea încuraja eludarea unor prevederi legale.

Tema prevenției a ajuns să obsedeze România. Există deja un proiect de lege a prevenției. Care se referă la relația dintre fisc și agenții economici. Și care, după cum s-a spus, privește doar contravențiile, adică o paletă relativ limitată. Ideea legii prevenției a apărut în programul de guvernare al PSD ca o soluție la așa-zisa prigoană care a existat în anii trecuți împotriva oamenilor de afaceri. În fapt, prigoana reclamată era, la nivel vizibil, campania fiscului în special în industria de petrecere a timpului liber. Sau mai direct era vorba despre controalele departamentului Antifraudă la diverse restaurante, controale în urma cărora unele locații erau închise. Rămân în memoria publicului huiduielile cu care erau primiți inspectorii de la Antifraudă în Vama Veche, pe litoral.

La alt nivel, există deja o sintagmă care a făcut cariera, aceea că oamenii de afaceri români sunt controlați la sânge de fisc în vreme ce companiile străine au parte de un tratament mult mai blând.

Acestea sunt premisele de la care pleacă o inițiativă salutată de mediul de afaceri și anume legea prevenției. Dar prevenția nu se oprește la proiectul de lege promovat de guvern. Există un proiect de lege depus la Camera Deputaților care se referă la un posibil rol de prevenție al Curții de Conturi. Astfel, în proiectul de lege se spune că „adoptarea unei orientări a activității Curții de Conturi concretizată în activități de audit preventiv și de îndrumare metodologică”. La care se adaugă ideea că „imaginea Curții de Conturi ar avea de câștigat deoarece ar transforma relația tensionată dintre controlor și controlat într-una de colaborare în scopul satisfacerii interesului general”.

Este cert că în spatele cuvintelor frumoase se ascunde o imensă frustrare. De altfel, în instituțiile publice controlate de Curtea de Conturi, de la ministere la companii cu capital de stat, se va găsi cu siguranță cineva care să îi critice pe controlorii Curții. Este limpede că dosarele Curții de Conturi deranjează, chiar dacă sunt criticate că sunt obtuze și că interpretează legea excesiv. Direct spus, nimeni nu îi iubește pe inspectorii Curții de Conturi, așa după cum aceiași soartă o au și angajații fiscului.

Trebuie precizat că dacă proiectul guvernului de lege a prevenției privește companiile private, proiectul de la Camera Deputaților vizează banii publici și instituțiile publice. Cu alte cuvinte, dacă mediul privat va avea o lege a prevenției, de ce să nu existe una și pentru fondurile publice.

Iar lucrurile nu se opresc aici. Mihai Ursache, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară pledează ca sancțiunile pentru încălcarea contravențională a regulamentelor pieței de capital să facă obiectul unei secțiuni a Legii prevenției. În alt context, premierul Grindeanu a afirmat că și reprezentanții autorităților locale ar trebui să fie apărați de legea prevenției. În acest ritm, fiecare domeniu și fiecare instituție publică va dori să aibă un articol sau mai multe în legi care privesc prevenția.

Dacă tragem linie și adunăm observăm ca regulile prevenției vin pe fondul unei adevărate ofensive împotriva instituțiilor de control. Suntem în fața unor așteptări nerealiste. Echilibrarea relației dintre controlor și cei controlați este binevenită, dar există limite în cadrul cărora se poate realiza. Dacă oamenii de afaceri își doresc ca prin prevenție să obțină clemență sau un tratament special din partea fiscului sau Curții de Conturi s-ar putea să se înșele. Numai privind nivelul veniturilor bugetare putem să anticipăm că prevenția se va aplica doar pentru contravenții minore.