Alertă de gradul zero! Consumul își temperează creșterea

De ce? Pentru că dacă privim tendința de evoluție a consumului vom vedea că în luna februarie a acestui an creșterea a atins cel mai scăzut nivel din ultima perioadă, respectiv din luna mai 2015, adică înainte de momentul la care a fost redusă pentru prima dată TVA la produsele alimentare și la serviciile de alimentație. Mai precis, vârful de creștere a fost atins în luna noiembrie 2016, atunci când creșterea anuală a consumului a atins nivelul de 10,6%.

Semnele nu sunt bune pentru guvern și pentru buget. Analiștii confirmă tendința de încetinire a consumului. Economistul Andrei Rădulescu prognozează temperarea consumului. Iată și cifrele: 5% anul acesta, 4,4% anul viitor și 4,5% în anul 2019. Anul trecut, creșterea a fost de 7,4%. Repetăm, este vorba de creșterea consumului, nu de creșterea economică generală.

Există și o serie de explicații ale temperării consumului. Este vorba despre creșterea inflatiei. Deja revenirea inflației pe plus este sigură, de la BNR, la Comisia Națională de Prognoză, toată lumea vede creșterea inflației anul acesta. Respectiv, de la minus 0,5, anul trecut, la 2% anul acesta.

O altă cauză este legată de majorarea costurilor de finanțare. Atât pentru populație, cât și pentru firme, pentru că dobânzile vor urma și ele inflația și vor crește ușor. Chiar dacă analiștii apreciază că Banca Națională va menține astăzi dobânda de politică monetară la 1,75%.

O a treia cauză este creșterea cotațiilor internaționale și modificarea palierului de evoluție al leului în raport cu moneda europeană și cea americană. Este clar că devalorizarea leului induce inflație în economie.

În fine, temperarea consumului va fi influențată și de factori externi precum situația din Europa și Brexitul, dar și de factori interni precum politica economică a guvernului. Care, deocamdată, după aproape 100 de zile de guvernare nu a transmis prea multă încredere investitorilor români și străini.

Temperarea consumului este poate cea mai complicată veste pentu actualul guvern. De ce? Pentru că, orice s-ar spune, programul de guvernare și deciziile luate de guvern se bazează pe o filosofie simplă: scăderea taxelor și impozitelor concomitent cu creșterea salariilor și pensiilor trebuie să aducă o creștere a consumului care la rândul ei să genereze la buget suficiente venituri cât să suplinească efortul bugetar adus de măsurile de încurajare a economiei. Este ceea ce economiștii care au scris programul de guvernare numesc o viziune de piață și nu una contabilă.

Adică, logica este ca bugetul să se poate echilibra pe seama încurajării consumului în pofida unor măsuri care, strict contabil, ar duce la scăderea veniturilor bugetare. Nu este imposibil, dar în România, cu particularitățile ei economice, nu este deloc sigur. În sensul că economia subterană nu reacționează la scăderea taxelor, iar consumatorii încep deja să aibă dubii serioase ca programul de guvernare va funcționa până la capăt.

Iar temperarea consumului arată exact acest lucru: că economia nu mai reacționează la stimuli. Dacă lunile următoare vor confirma realitățile bugetare și prognozele, guvernul Grindeanu va avea multe probleme cu strângerea veniturilor bugetare așteptate.