Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cât de mult se taxează industria energetică? Buget sau investiții

sonda_petrol_1.jpg

Cât de mult se taxează industria energetică? Buget sau investiții

Sunt deja câțiva ani de zile de când se discută despre o nouă lege a redevențelor. Desigur, focalizarea are loc în special asupra sectorului de petrol și gaze naturale, două domenii văzute ca potențiale surse de venituri bugetare mai mari.

În lipsa unei legislații specifice este util un studiu privind situația europeană în domeniul redevențelor și impozitelor similare. Studiul a fost realizat și prezentat de către compania de consultanță Deloitte pentru Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră.

De la început trebuie spus că analiza nu se referă doar la redevențele din sectorul de petrol și gaze naturale, ci și la impozitarea generală a domeniilor, precum și la contextul de piață. Precizarea este importantă pentru că de multe ori dezbaterea în spațiul public se limitează doar la nivelul redevenței, considerat mare sau mic, făcându-se abstracție de contextul pieței și de impozitarea specifică domeniului.

Tocmai de aceste coordonate ține cont analiza Deloitte și concluzia abruptă este aceea că în România, spre deosebire de majoritatea covârșitoare a statelor europene, nivelul de impozitare a crescut. Astfel, în anul 2015, anul de studiu, rata medie a redevențelor și a altor impozite specifice a ajuns în Europa la 10%, coborând de la 11,7% în anul 2014, în timp ce în România a crescut.

Contextul de piață a fost însă următorul: în anul 2015, prețurile țițeiului și gazelor naturale au scăzut, pentru că a scăzut cererea și implicit producția.

În acest context, în țările europene care au un regim de impozitare adaptat la prețurile pieței, precum Norvegia, Olanda sau Danemarca, scăderea prețurilor a dus la o rată efectivă de impozitare mai mică. În alte state, precum Marea Britanie, Italia sau Germania, regimul fiscal aplicabil sectorului energetic a fost relaxat. Măsurile au fost luate tocmai pentru a oferi o gură de oxigen unui sector aflat într-o perioadă economică dificilă.

În România, în schimb, conform analizei Deloitte, rata medie efectivă a redevențelor și a altor impozite similare a crescut de la 15%, în 2014, la 17%, în 2015, și la 17,5%, în anul 2016.

În cadrul ratei efective de impozitare sunt incluse redevențele de petrol și gaze la care se adaugă impozitele suplimentare, care cuprind impozitarea profitului realizat din liberalizarea pieței de gaze naturale și impozitul de 0,5% aplicat la veniturile rezultate din exploatarea petrolului brut. La aceste impozite și taxe mai trebuie adăugat impozitul pe construcții speciale care, este adevărat, a scăzut, în anul 2015, de la 1,5% la 1%.

Toate aceste impozite specifice suprapuse cu scăderea prețului țițeiului au dus la creșterea ratei de impozitare. Mai sunt două state în Europa în care rata efectivă de impozitare a crescut: Franța, din cauza faptului că redevența se calculează ca sumă fixă pe tona de țiței extrasă, și Lituania, unde au crescut taxele.

Mai devreme sau mai târziu, România va trebui să ia o decizie cu privire la modificarea redevențelor în sectorul petrolier și de gaze naturale. Cei care pledează pentru creșterea redevențelor din motive legate de suplimentarea veniturilor bugetare sau pur și simplu, pentru a „pedepsi” companiile din domeniu, ar trebui să ia în calcul nevoia de investiții în domeniul petrolier și al gazelor naturale. Iar în industria energetică există necesități importante de investiții. Iată doar câteva argumente. În România, există 400 de câmpuri petroliere și 13.000 de sonde active, dar are una din cele mai mici rate de producție pe sondă. De aceea, identificarea de noi resurse energetice necesită foraje la mari adâncimi care presupun investiții.

La fel, România are în față un proiect extrem de important, exploatarea gazelor din Marea Neagră, un proiect care presupune investiții masive.

Așadar, impozitarea sectorului energetic trebuie să țină seama de ambele talere ale balanței: nevoia de bani a bugetului și nevoia de investiții.