Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Unde greșește premierul Grindeanu

sedinta_de_guvern.jpg

Premierul Sorin Grindeanu a declarat luni, 10 aprilie 2017, că România va trece la moneda euro „numai după ce veniturile cetățenilor români vor fi comparabile cu cele din alte state ale Uniunii Europene”
Image source: 
gov.ro

Prezent la prima întâlnire din acest an a comitetului interministerial privind trecerea la moneda euro, premierul Sorin Grindeanu a greșit. Nu se aștepta nimeni ca administrația din România să își asume o țintă pentru aderarea la euro. Din păcate. Declarațiile oficiale din ultimii ani ne arată că România mai mult se îndepărtează de zona euro decât se apropie. Și nu mai este o surpriză că oficialii români nu vor să își asume un termen clar de trecere la moneda europeană.

Dar premierul Grindeanu a declarat ieri că România va trece la moneda euro „numai după ce veniturile cetățenilor români vor fi comparabile cu cele din alte state ale Uniunii Europene”. Premierul transmite cu o singură idee două mesaje greșite. Pe de o parte, pentru că este de-a dreptul simplist să vorbești despre intrarea în zona euro doar prin prisma salariilor. Convergența reală la care se referă premierul nu ține doar de salariu. Sau, mai exact, nivelul salariilor depinde de creșterea economică, de creșterea cifrei de afaceri a companiilor și de creșterea productivității. Deci, trecerea la zona euro ține de mai multe criterii care trebuie luate în calcul, nu doar de salarii.

Pe de altă parte, într-un moment în care guvernul oferă salarii mai mari la toți bugetarii, prin legea specială de salarizare, mesajul că trecerea la euro se va face o dată cu creșterea salariilor induce așteptarea ca guvernul să crească salariile până la nivelul statelor dezvoltate din Uniunea Europeană.

Ceea ce pur și simplu este imposibil. De altfel, la RFI, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, spune explicit că “este o iluzie să crezi că nivelul de trai poate crește prin lege”. Adică, prin legi speciale sau prin legea de salarizare unitară.

Legarea trecerii la moneda euro doar de salarii, nu și de criterii de performanță ale economiei, ale companiilor și ale sectorului bugetar, este un alt mod de a vinde iluzii. Abordarea corectă era aceea de a vorbi despre productivitate, despre creștere economică bazată pe investiții, despre inovare și schimbarea structurii economiei românești și abia la capătul lanțului despre creșterile de salarii.

Și pentru a înțelege cât de departe este România de nivelul salarial european să exemplificăm cu cele mai recente date privind costul orar al forței de muncă publicat de Eurostat. Astfel, în anul 2016, costul cu forța de muncă pe oră (excluzând agricultura și administrația publică) era în Uniunea Europeană, în medie, de 25,4 euro, iar în România de numai 5,5 euro. Adică, de patru ori mai mică. De altfel, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, depășind doar Bulgaria care are un cost orar al muncii de 4,4 euro. Este adevărat că România și Bulgaria au înregistrat cele mai mari creșteri, față de anul 2015, cu 12,7% și respectiv 7,8%. Spre comparație, statele cu cele mai mari costuri pe oră cu forță de muncă sunt Danemarca, 42 euro, Belgia, 39 euro, Suedia, 38 euro sau Franța cu 35,6 euro. 
În zona euro, acolo unde România își propune să ajungă (dacă își propune) costul mediu pe oră cu forță de muncă este de 30 de euro, adică de mai bine de cinci ori decât în România.

Să mai luăm în calcul și contribuția la produsul intern brut al Uniunii Europene al fiecărui stat membru, conform unui studiu realizat de Eurostat. PIB-ul Uniunii Europene, în anul 2016, a fost de 14.800 miliarde euro. Într-o proporție semnificativă produsul intern brut european a fost realizat de Germania, 21%, Marea Britanie, 16% (iată, așadar, că Uniunea Europeană va pierde a doua forță economică a ei, cu consecințele de rigoare), Franța, 15% și Italia, 11%. Cu o pondere în PIB-ul european de 1,1%, România depășește 11 state care au contribuții sub un procent. Desigur, însă, datele trebuie ponderate și cu numărul de locuitori.

Privind informațiile statistice, putem înțelege cât de departe este România de media europeană sau de zona euro. Și, totuși, adoptarea monedei euro poate fi o țintă la îndemâna României. Cu condiția de a nu ne amăgi că simpla creștere a salariilor fără legătură cu performanța ne poate duce în zona euro.