Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dezmățul bugetar

economy-2245121_1280.jpg

Dezmățul bugetar
Image source: 
pixabay.com

Săptămâna aceasta s-a aglomerat o serie de evenimente care sunt relevante pentru evoluția economiei românești. În primul rând, Eurostat a publicat deficitul bugetar al statelor europene, iar România a avut, pentru anul 2016, o revizuire a deficitului la 3% din produsul intern brut. Premierul Grindeanu nu a ratat ocazia să critice din nou guvernul Cioloș. Grindeanu a readus în atenție sintagma de campanie conform căreia guvernul anterior a fost „guvernul zero”. Premierul Grindeanu a afirmat că după ce că nu a făcut nimic, guvernul Cioloș a lăsat și un deficit de 3%. Ceea ce este incorect, dacă nu chiar fals.

Pentru că anul trecut, guvernul Cioloș a preluat toate măsurile fiscale ale guvernului Ponta, precum reducerea TVA de la 24 la 20% și creșterile de salarii pentru profesori și medici. Așadar, fostul guvern a respectat relaxarea fiscală și salarială impusă prin legislație de către guvernul Ponta, chiar cu riscul de a depăși pragul de 3% al deficitului bugetar.

Rămâne însă un semn de întrebare privind creșterea deficitului bugetar anunțată de statistica europeană. Este destul de neobișnuit ca autoritatea europeană să constate o creștere a deficitului, pentru că metodele de calcul naționale sunt armonizate cu cele europene. O explicație este oferită de Ionuț Dumitru, președintele Consiliului fiscal, care arată că mărirea deficitului a venit ca urmare a includerii în deficit a unor cheltuieli bugetare cu salariile profesorilor programate să se efectueze anul trecut. Este vorba despre plata drepturilor salariale pe care profesorii le-au obținut în instanță ca urmare a neaplicării legii de creștere a salariilor din anul 2008. Drepturile câștigate în instanță au fost eșalonate în timp, inclusiv anul trecut. Astfel, prin metodologia de calcul a deficitului bugetar aceste plăți eșalonate ar fi trebuit să fie incluse în calcul. Rămâne, așadar, un semn de întrebare asupra felului în care România a raportat deficitul bugetar.

Dincolo de rectificarea deficitului comunicată de statistica europeană, guvernul Grindeanu continuă anul acesta politica de expansiune bugetară. În ciuda tuturor avertismentelor care vin din zone extrem de diferite, de la Fondul Monetar Internațional până la agenția de rating Moody's.

Mai precis, de data aceasta nu este vorba de guvern, ci de Parlament, care a votat o lege prin care îndemnizațiile primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de Consilii județene vor crește cu 30%. Lia Olguța Vasilescu, ministrul muncii, a declarat chiar că aceste creșteri salariale “nu vor avea implicații asupra bugetului de stat, pentru că vor fi plătite de la bugetele locale”. Ceea ce este doar pe jumătate adevărat, pentru că o parte din cheltuielile bugetelor locale sunt acoperite din transferuri de la bugetul de stat. Și pentru a nu se lăsa mai prejos, chiar ministrul muncii a anunțat că începând cu anul viitor vor crește toate salariile bugetare cu 25%. În plus, deputații au aprobat ordonanța de urgență care elimină plafoanele de cheltuieli bugetare pe care le pot face autoritățile locale.

Care sunt, în schimb, reacțiile care vin dinspre mediul de afaceri? Există deja o avalanșă de opinii care critică politica economică a guvernului. Patronatul investitorilor autohtoni (PIAROM) a atras atenția printr-un comunicat asupra efectelor pe care le va avea aplicarea legii de salarizare unitară asupra sectorului privat de afaceri. Consultanții fiscali care lucrează în companii românești sau internaționale și-au exprimat negru pe alb opiniile conform cărora schimbarea fiscală legată de introducerea impozitării gospodăriei este neclară, nepregătită și neavenită. Coaliția pentru Dezvoltarea României, o asociație a investitorilor români și străini, a anunțat că are obiecții majore față de impozitul pe venitul global pe gospodărie. Camera de Comerț Americană susține, de asemenea, menținerea cotei unice de impozitare și că trebuie evitată introducerea unui impozit cu grad mare de complexitate. Ceea ce arată diferența enormă care există între măsurile de guvernare și așteptările întreprinzătorilor.