Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum vede economia Emmanuel Macron

macron_rudi.jpg

Președintele ales al Franței a susținut în campania electorală o platformă pro - europeană, dar cu o viziune care îi poate pune pe gânduri pe europenii din Est, inclusiv pe români
Image source: 
REUTERS/Benoit Tessier

Victoria lui Macron în cursa prezidențială îi face pe europeni să se întrebe care sunt evoluțiile așteptate ale economiei franceze și implicit ale Uniunii Europene. Programul economic al candidatului Emmanuel Macron ne poate oferi o serie de repere asupra viziunii economice pe care acesta dorește să o implementeze.

Plecând de la Uniunea Europeană, președintele - ales a susținut o platformă evident pro - europeană, dar cu o viziune care îi poate pune pe gânduri pe europenii din Est, inclusiv pe români. Astfel, Macron propune un buget și un ministru de finanțe al zonei euro. Desigur, acest tip de viziune încurajează ideile și temerile legate de o Europă cu două sau mai multe viteze, în care zona euro să fie centrul Europei. Ceea ce România, în dezbaterea lansată despre viitorul Uniunii Europene, respinge cu hotărâre. Există însă și o înterpretare mai nuanțată a viziunii lui Macron. El vorbește într-un interviu pentru Les Echos despre o completare a planului Juncker, dedicat investițiilor, resurse care să fie gestionate de un ministru de finanțe al unui stat din zona euro și care să fie folosite pentru investițiile europene.

Macron pare dispus să continue tradiția ultimilor ani cu privire la funcționarea motorului franco-german. De altfel, și politicienii tradiționali din Germania l-au susținut pe Emmanuel Macron, dar și din motive legate de faptul că Le Pen era un candidat nefrecventabil. Cu toate acestea, Macron nu a ezitat să aducă în discuție excedentul bugetar german considerat ca intrând în contradicție cu dorința de revigorare a creșterii economice la nivelul Uniunii Europene.

Programul economic al noului președinte se sprijină pe câțiva piloni: investiții care să susțină creșterea economică, o restructurare a cheltuielilor bugetare, ceea ce se traduce printr-o reducere a lor și, poate cel mai complicat, o schimbare a modelului de creștere economică, bazat, spune Macron, pe mobilitate socială și protejarea mediului.

Țintele sunt realiste dacă avem în vedere datele economice actuale ale economiei franceze. Anul trecut, Franța a avut o creștere economică de 1,2%, sub media zonei euro, o rată a șomajului de 10%, mai mare decât media zonei euro, un deficit bugetar de 3,4% din PIB, peste pragul de alarmă, și o datorie publică de 100% din produsul intern brut. Cifre nu foarte încurajatoare. Pe care Emmanuel Macron vrea să le îmbunătățească. Franța își propune să revină, chiar de anul acesta, la un deficit bugetar sub 3% din PIB cu o creștere economică prudentă: de la 1,4% anul acesta la 1,8%, peste cinci ani.

Pentru a atinge aceste obiective, Macron a anunțat un program de investiții derulat în următorii cinci ani, în valoare de 50 miliarde euro. El va fi împărțit astfel: 15 miliarde euro pentru creșterea competențelor și calificării forței de muncă, 15 miliarde euro vor fi destinate modernizării economiei din punct de vedere energetic și protecției mediului, iar restul de 20 miliarde euro vor fi alocate informatizării administrației publice, agriculturii, transportului local și domeniului sănătății.

Se pot găsi cele 50 miliarde euro pentru investiții în buget? Da, spune Macron. Cu atât mai mult cu cât programul lui prevede și o reducere a cheltuielilor publice de 60 miliarde euro, în următorii cinci ani. Defalcat, se estimează că se vor reduce 25 miliarde euro din sfera socială, fără a vorbi de reduceri de pensii sau salarii. De exemplu, prin program, Macron dorește să realizeze un pact cu administrațiile publice locale. Programul mizează pe reduceri de cheltuieli de 10 miliarde euro, în schimbul descentralizării deciziei către autoritățile locale. În același timp, programul prevede reducerea administrației cu 120.000 de posturi (70.000 din administrația locală, 50.000 din cea centrală). Franța are toate motivele să scadă cheltuielile administrației, care acum reprezintă 57% din totalul cheltuielilor, cel mai mare nivel din zona euro și mult peste medie.

În concluzie, portretul lui Macron poate fi definit astfel: fost bancher, un nume nou în politica mare, cu un program în care se amestecă stânga și dreapta politică, adică investițiile cu scăderea cheltuielilor publice, proeuropean convins, dar concentrat pe problemele zonei euro. Acum rămâne să vedem felul în care ideile noului președinte vor fi puse în practică.