Europa, la mulți ani! Pentru câți ani?

Europa scade ca pondere a populației pe glob. Dacă în anul 1960, Europa reprezenta 11% din populația mondială, în anul 2015, procentul scăzuse la 6%, iar estimările arată că în anul 2060 populația Uniunii Europene va mai reprezenta numai 4% din cea mondială.

Să mai adăugăm că în anul 2030 Europa va avea cetățenii cei mai bătrâni din lume, respectiv vârsta medie în Europa va fi de 45 de ani, în America 40 de ani, Asia va avea vârsta medie de 35 de ani, iar pe plan mondial vârsta medie va fi de 33 de ani.

Influența evoluțiilor din societate este continuată și în economie. Studiile arată că ponderea Europei din PIB-ul mondial este în scădere: de la 26% în anul 2004, la 22% în 2015. Trebuie remarcat că toate marile blocuri comerciale, SUA, Japonia și Uniunea Europeană, au o pondere mai mică la nivel mondial. Creșterile aparțin Chinei, care a făcut un salt spectaculos de la 5% la 15%, și economiilor emergente. Ceea ce ne arată că, la nivel global, polii economici de putere s-au schimbat în ultimii 15 ani.

Cât muncesc europenii astăzi și cât câștigă? În medie, bărbații lucrează 42 de ore pe săptămână și câștigă 16,8 euro pe oră, iar femeile lucrează 40 de ore pe săptămână și primesc 13,8 euro pe oră. În total, de-a lungul carierei, bărbații lucrează, în medie, 38 de ani, iar femeile 33 de ani.

Dincolo de mediile statistice, în Uniunea Europeană există diferențe economice specifice. În primul rând, în funcție de volumul economiei există „patru straturi” clar diferențiate. Astfel, patru economii (exclusiv Marea Britanie) au un PIB mai mare de 1.000 miliarde euro, adică Germania, Franța, Italia și Spania. Există apoi cinci economii mari cu un PIB cuprins între 350 și 700 miliarde euro, respectiv Olanda, Suedia, Polonia, Belgia și Austria. Mai există nouă economii semnificative (între care se află și România) și în fine, încă nouă economii de dimensiuni mici. Desigur, împărțirea este în funcție de valoarea nominală a produsului intern brut și nu neapărat în funcție de performanțele economiilor. Dacă privim însă indicatorii analitici ai economiilor europene, precum PIB pe cap de locuitor, ponderea în PIB a veniturilor bugetare, deficitul bugetar, nivelul salarial sau productivitatea muncii vom constata că România și Bulgaria se clasează în majoritatea clasamentelor pe ultimele locuri ale Uniunii Europene.

În al doilea rând, este o realitate aceea că în cadrul Uniunii Europene există categorii și subcategorii precum zona euro și restul țărilor Uniunii, spațiul Schengen, care include numai 25 de stat, dintre care unele, precum Norvegia sau Elveția, nici nu fac parte din Uniunea Europeană. Există, așadar, un conglomerat destul de complicat care se structurează pe platforma Uniunii Europene și a Asociației Europene a Liberului Schimb.

În acest context, în luna martie au fost demarate dezbaterile asupra viitoarei arhitecturi a Uniunii Europene. Sintagma de „viteze diferite” a fost deja înlocuită în limbajul oficial cu termenul „ritmuri diferite”. Pe de altă parte, dezbaterea este pusă în umbră de negocierile pentru Brexit și de consultările populare din zona politică. Probabil că mai multe clarificări despre cum va arăta Europa în următorii ani vor exista după alegerile generale din Franța și Germania.

În orice caz, Ziua Europei este o ocazie să ne aducem aminte, noi europenii, de ceea ce ne apropie și nu de ceea ce ne desparte.