Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Trei provocări pentru România: Europa, mediul de afaceri și administrația

big_dsc_1055.jpg

Trei provocări pentru România: Europa, mediul de afaceri și administrația
Image source: 
gov.ro

România s-a aflat ieri în mijlocul temelor europene. Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene s-a adresat Parlamentului României, iar Comisia Europeană a publicat un nou raport în care România se află în centrul atenției.

Așadar, alocuțiunea lui Jean-Claude Juncker în fața Parlamentului are o miză și o vocație europeană. Toți decidenții statelor europene și o parte din cetățeni vor citi ceea ce a spus tranșant președintele Comisiei Europene la București: și anume, că Europa trebuie să rămână unită, că doar unită poate să se modernizeze și să progreseze, doar că o Europă unită avansează împreună, în aceeași direcție, dar în ritmuri diferite. Ceea ce ne arată că opțiunea unei Europe cu ritmuri diferite este susținută deschis la Bruxelles. Jean-Claude Juncker nu face decât să dea glas în mod deschis proiectului unei Europe cu ritmuri diferite de înaintare, dar a făcut precizarea că statele europene sunt egale în drepturi și în demnitate.

În altă ordine de idei, ieri a fost publicat un raport al Comisiei Europene care nu aduce deloc vești bune pentru România. 
În primul rând, prognoza de creștere a economiei românești a fost ușor redusă, de la 4,4% la 4,3%. Sigur că se poate spune că nu contează o zecime de punct al creșterii economice. Importantă este, însă, diferența dintre prognoza românească și cea europeană. Cea mai bună dovadă este că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a estimat chiar zilele trecute, într-un raport, o creștere pentru România de 4%. Deci, Comisia Europeană estimează 4,3%, BERD, 4%, iar institutul național, 5,2%. Nu vi se pare o diferență prea mare?

Discuția despre prognoza de creștere nu este una de salon sau de dezbatere între economiști. Cifra creșterii economice are un impact direct și semnificativ asupra bugetului de stat. Ai greșit cifra de creștere, există toate șansele ca veniturile bugetare estimate să nu fie colectate. Nu ai venituri la buget, există toate șansele ca programul de guvernare să nu poată fi îndeplinit în toți parametrii săi.

Dincolo de prognoza de creștere, raportul Comisiei Europene mai aduce două vești îngrijorătoare. Este vorba despre estimarea că România va depăși deficitul bugetar de 3% din PIB și, mai mult, în următorii ani, va crește și datoria publică în raport de PIB.

Toate aceste informații arată evoluțiile diferite din România între mediul de afaceri și administrație. De data aceasta, pentru a încerca să exemplific diferențele de abordare dintre zona privată și cea publică am preferat să apelez la următorul exemplu. Voi trece în revistă știrile de ieri din presa economică. Iată: Combinatul siderurgic din Galați caută 100 de ucenici în licee, o bancă are de oferit credite de 300 milioane euro pentru IMM-uri din bani europeni, un trader din energie, așa-numit „băiat deștept”, a intrat în insolvență, un furnizor german de componențe auto deschide o fabrică în România, o companie care produce ulei livrează 60% din producție la export, vânzările de tablete au scăzut anul trecut cu 20%, o companie franceză care produce materie primă pentru industria de morărit și panificație a avut, anul trecut, o cifră de afaceri mai mare cu 10% față de anul precedent, respectiv 28 milioane euro și, în fine, o companie importantă din industria telecom a vândut acțiuni prin Bursă și va fi listată la cota Bursei de Valori de la București.

În ceea ce privește administrația, știrile pe care le-am selectat sunt următoarele: partidele politice, inclusiv din opoziție, își împart funcțiile în instituțiile publice, Parlamentul l-a demis pe Mișu Negrițoiu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Ministerul Finanțelor zăpăcește din nou pe toată lumea din business, anunțând că vor să taxeze contractele de muncă part-time la fel ca pe cele cu durată de opt ore și, în fine, în București, Metrorex va închide, în această vară, două stații de metrou pentru modernizare, stații folosite de către angajații din cartierul companiilor născut la marginea Bucureștiului.

Doar punerea față în față a acestor știri ne arată atât de clar diferența de preocupări dintre mediul de afaceri și cele ale administrației.