Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cum ne arată inflația zonele sensibile ale economiei

Bancă Națională a făcut public raportul privind evoluția inflației în primele trei luni ale acestui an. Bineînțeles, cu precizarea că rata inflației în acest an este influențată de evoluția anterioară, pentru că, să nu uităm, anul 2016 a fost unul atipic, în sensul că s-a încheiat cu o inflație negativă. 

Prima constatare este că inflația s-a întors în teritoriu pozitiv ca urmare a disipării efectului statistic de reducere a taxelor, în special a reducerii cotei standard de TVA. Dar creșterea inflației nu este la nivelul prognozat anul trecut de bancă centrală. Respectiv, de la țintă de 2,5%, inflația este estimată, pentru anul acesta, la 1,6%. Motivele sunt legate de faptul că anul acesta au continuat măsurile de scădere a taxelor și impozitelor, chiar dacă nu de anvergură din anii trecuți. 

Factorii care duc la creșterea prețurilor sunt tendința ascendentă a prețurilor materiilor prime pe plan internațional, cum ar fi țițeiul, deprecierea monedei naționale și cererea crescută pe piață internă ca urmare a creșterii salariilor și pensiilor. De asemenea, un factor special în creșterea inflației îl constituie prețul legumelor și fructelor. Pe de o parte, pentru că în primul trimestru, la nivel european, prețul legumelor și fructelor a crescut din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Pe de altă parte, pentru că piață românească, în mod tradițional, se aprovizionează, în această perioadă, cu cantități reduse de legume și fructe autohtone. Aici este un semnal important pentru politicile publice din agricultura care ar trebui să se concentreze asupra acestui sector. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă de mai bine de 25 de ani. 

Există o așa-numită inflație importata, în sensul că prețurile produselor vândute în România sunt influențate de prețul acestora pe plan intrenational. Astfel, la bursele internaționale majoritatea materiilor prime au depășit punctul de minim. Este vorba despre țiței, metale, dar și alimente, precum ulei, carne, lapte sau zahăr. De exemplu, prețul combustibililor a crescut pe piață românească în pofida faptului că supraacciza a fost eliminată, iar TVA a scăzut de la 20% la 19%. 

Raportul BNR arată că inflația pe primul trimestru a fost trasă în sus cu precădere de prețul legumelor și fructelor. Este destul de ciudat că indicatorul inflației să fie influențat atât de puternic de două tipuri de mărfuri, legume și fructe. 
O parte importantă din legume și fructe provin din import, iar deprecierea leului în raport de monedă europeană și de dolar a dus la creșterea prețurilor pe plan intern. 

De altfel, raportul BNR arată că începând cu anul 2009, cu diverse variații, mărfurile provenind din import și-au crescut cotă pe piață internă ajungându-se la un nivel 50%. Adică, jumătate din bunurile de consum vândute în România provin din import. 

Să mai adăugăm că încrederea consumatorilor a revenit la nivelul ridicat de dinainte de criză din anul 2008. Așadar, avem o combinație de factori care duc la consum și la creșterea inflației: încrederea consumatorilor la cote înalte, taxe și impozite scăzute, salarii mai mari și o creditare în creștere pentru persoanele fizice. 

În plus, există și factori externi, precum prețul materiilor prime, dar și scăderea leului în raport de principalele valute.

Singură problemă vine de la investiții. Și de la cele publice, și de la cele private. Investițiile, în special cele în infrastructura (cele publice) și în tehnologie (cele private) sunt în scădere. 

În concluzie, raportul băncii centrale asupra inflației arată încă o data radiografia economiei reale. O economie care crește pe bază consumului, dar care suferă la capitolul investiții. În felul acesta, se sădesc rădăcinile viitoarei recesiuni din România.