Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Economia văzută dinspre buget

economy-2245121_1280.jpg

Datele bugetare pe primele patru luni ale anului arată că economia își continuă modelul de creștere cunoscut: salarii mai mari și investiții publice puține
Sursa imaginii: 
pixabay.com

Dacă săptămâna trecută, Institutul de Statistică a publicat cifra creșterii economice, Ministerul Finanțelor a completat tabloul economiei cu indicatorii privind execuția bugetară pe primele patru luni ale anului. Multe instituții financiare interne sau internaționale, Consiliul Fiscal, Banca Națională, Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, avertizează asupra tensiunilor acumulate la nivel macroeconomic și, respectiv, asupra pericolului ca România să depășească deficitul bugetar de 3% din produsul intern brut.

Guvernul rămâne totuși optimist în privința încadrării în deficitul bugetar și de aceea este interesant de văzut care sunt datele bugetare înregistrate pe primele patru luni ale anului.

Astfel, evoluțiile bugetare rămân în nota constatată deja pe primul trimestru. Veniturile bugetare își continuă marșul, dar se află încă departe de nivelul prognozat, deficitul este în continuare la un nivel redus, cheltuielile cresc, în special din cauza salariilor bugetare, în timp ce investițiile publice rămân la un nivel modest. La toate acestea se adaugă unele cifre greu de explicat și câteva surprize.

Așadar, creșterea veniturilor bugetare față de aceeași perioadă a anului trecut a ajuns la 8,4%, un plus față de nivelul de 7,2%, din primele trei luni. Optimiștii vor spune că în actualul ritm bugetul chiar va atinge o creștere a veniturilor cu 14% pe întregul an, atât cât este construit bugetul de stat. Pesimiștii vor spune că diferența de la 8% la 14% este prea mare și nu va fi realizată.

Deocamdată, nu putem decât să consemnăm cifrele și să constatăm că există, totuși, o serie de semne de întrebare în privința veniturilor bugetare. Cum este cazul, de exemplu, creșterii cu aproape 50% a veniturilor din impozite și taxe pe proprietate, în condițiile în care anul acesta nu au fost modificări substanțiale în acest domeniu. În primele două luni ale acestui an, colectarea impozitelor și taxelor pe proprietate a fost în suferință, sumele încasate fiind mai mici chiar decât anul trecut. În martie și aprilie, însă, sumele încasate la buget au făcut un salt spectaculos, cu un miliard de lei peste anul 2016.

O altă cifră greu de înțeles este cea de la capitolul sume primite de la Uniunea Europeană. Iar traiectoria este la fel ca în cazul impozitelor și taxelor pe proprietate: adică venituri modeste în primele două luni și salturi spectaculoase în martie și aprilie. Adică, fondurile europene au ajuns pe primele patru luni la aproape 4 miliarde de lei. Explicația găsită a fost aceea că au fost introduse la acest capitol sumele primite ca subvenții în agricultură, pentru că alte finanțări europene nu sunt vizibile.

Dar evoluțiile care te pot pune pe gânduri într-o economie care crește pe baza consumului sunt scăderea veniturilor din TVA cu 3,6% și a celor din accize cu 6,8%, față de primele patru luni ale anului trecut.

Cifrele normale sunt date de plusul de venituri din impozitul de salarii, 13,4%, și din contribuțiile de asigurări sociale, 14,9%, evoluții normale dacă avem în vedere creșterea salariilor din sectorul public și din cel privat și creșterea numărului de angajați din economie. Desigur, important este că mecanismul funcționează.

La capitolul cheltuieli bugetare, cifrele sunt în ton cu așteptările și cu ceea ce putem vedea cu ochiul liber în economie. Este vorba despre continua creștere a cheltuielilor cu salariile, pe primele patru luni, este un plus de 18% și, desigur, ne putem întreba ce se va întâmpla după aplicarea legii de salarizare unitară. De asemenea, scăderea cheltuielilor cu investițiile publice este la un nivel record, minus 28%. În total, cheltuielile generale cresc cu aproape 7%. Dincolo de cifre, execuția bugetară arată destul de fidel ce se întâmplă în economie. Salariile cresc, consumul crește, dar fără efecte vizibile pentru buget, iar investițiile sunt amortizorul care ține sub control deficitul. 

Fondurile europene trebuie tratate separat, ele sunt o necunoscută atât în economia reală, cât și în datele bugetare.