Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Alegerile din Marea Britanie – miza economică

brexit.jpg

Sursa imaginii: 
RFI

Alegerile parlamentare din Marea Britanie oferă o imagine a temelor economice, sociale și politice care vor domina societatea britanică în următorii ani.

Clasa politică britanică a dezbătut în campania electorală câteva teme majore. Ele pot fi structurate în câteva dosare de interes. Brexitul a pierdut teren în fața celor privind securitatea cetățenilor și imigrația. La acestea s-au adăugat și o serie de subiecte economice care țin de taxare, de industria energetică sau de guvernanța companiilor publice. Pentru că acest comentariu este scris înainte de aflarea rezultatelor alegerilor generale, mi-am propus o trecere în revistă a principalelor viziuni economice ale forțelor politice din Marea Britanie.

Prima observație este că temele economice importante sunt bine structurate de către cele trei forțe politice importante, locurile comune și diferențele putând fi sesizate cu ușurință.

Astfel, conservatorii, laburiștii și liberal-democrații susțin în esență întărirea forțelor de specialitate care asigură securitatea cetățenilor. Conservatorii propun crearea unei noi forțe de poliție care să gestioneze infrastructurile critice. Laburiștii își propun angajarea a încă 10.000 de ofițeri de poliție, a 500 de lucrători vamali, a 3.000 de pompieri și a 1.000 de specialiști în serviciile de informații. Liberal-democrații au prevăzut alocarea în plus a 300 milioane de lire sterline anual pentru forțele de poliție. Toate cele trei partide sunt de acord cu alocarea a 2% din produsul intern brut pentru apărare, o temă extrem de actuală în România și în Europa.

În ceea ce privește Brexitul, abordările forțelor politice sunt relativ diferite. Conservatorii sintetizează viziunea lor în felul următor: „decât o înțelegere proastă, mai bine nicio înțelegere”. Laburiștii sunt mult mai flexibili pledând pentru o negociere mai deschisă, mai flexibilă în ceea ce privește procesul de ieșire din Uniunea Europeană. Liberal-democrații, în schimb, sunt partizanii rămânerii în Uniunea Europeană și propun ca procesul de negociere a Brexitului să fie finalizat cu un nou referendum care să includă și ideea rămânerii, până la urmă, în Uniunea Europeană.

Schimbările propuse în domeniul taxelor sunt diferite între forțele politice. Conservatorii doresc o reducere a taxelor pentru corporații de la 19% la 17% până în anul 2020; liberal-democrații, dimpotrivă, doresc o creștere a taxei la 20%, iar laburiștii, previzibil, propun o creștere a nivelului taxării până la 26%, în următorii ani. În plus, laburiștii doresc și o creștere a impozitării persoanelor fizice pentru cei care au venituri peste medie,cum ar fi, de exemplu, veniturile de peste 123.000 lire sterline pe an.

În ceea ce privește industria energetică, laburiștii și liberal-democrații au un obiectiv comun: până în anul 2030, 60% din energie să fie produsă din surse regenerabile. În completare, laburiștii își propun susținerea viitoarelor proiecte ale industriei nucleare, iar conservatorii doresc să dea un impuls industriei de gaze naturale.

Un specific aparte îl au propunerile laburiștilor de naționalizare a unor servicii publice, precum căile ferate, serviciile poștale sau preluarea controlului public asupra companiilor din domeniul energetic.

O pată de culoare o reprezintă propunerea Partidului Liberal-Democrat de a legaliza consumul de canabis, maăsură care este considerată că va aduce un miliard de lire sterline la buget.

În rest, toate cele trei partide promit construcția de locuințe. Conservatorii vorbesc despre construcția unui milion de locuințe până în anul 2020, laburiștii promit construirea a 100.000 de locuințe pe an până în anul 2022, iar liberal-democrații au în program construirea a 300.000 de case anual. Laburiștii nu uită nici de companiile mici și mijlocii și au un proiect de înființare a unei bănci naționale de investiții care să acorde IMM finanțări de 250 de miliarde de lire sterline. Așadar, rezultatul alegerilor generale din Marea Britanie va defini politica economică pentru următorii ani.