Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Simona Halep, un produs românesc de top în industria tenisului

simona-halep-finala-roland-garros-2017.jpg

Simona Halep în finala turneului de tenis de la Roland Garros 2017
Image source: 
wtatennis.com

Unul dintre cele mai relevante momente ale finalei feminine a turneului de tenis de la Roland Garros a avut loc în cadrul festivității de premiere. Organizatorii au proiectat câteva secvențe filmate din finala de simplu feminin, din anul 1967, câștigată, atunci, de jucătoarea franceză Françoise Dürr, cea care, de altfel, a decernat trofeul anul acesta. Momentele din finala desfășurată în urmă cu 50 de ani arată cât de mult s-a schimbat tenisul în această perioadă. Schimburile de mingi din anii 70 par de nivelul amatorilor de azi. Doar dimensiunea terenului de tenis și modul de punctare au rămas la fel. În rest, totul s-a schimbat: viteza jocului, materialele de joc, metodele și echipele complexe care antrenează jucătorii. Se adaugă implicarea în acest sport a sponsorilor și, bineînțeles, a televiziunii. Toate acestea au transformat tenisul de câmp într-o adevărată industrie.

Din acest punct de vedere, prezența jucătoarei românce, Simona Halep, în topul tenisului mondial este una excepțională. Excepțională prin longevitatea performanței (Simona Halep se află de patru ani în primele zece jucătoare ale lumii), prin performanțe (a jucat două finale la Roland Garros, o semifinală la US Open și a câștigat o serie de titluri în turnee de categorie superioară) și prin totalul câștigurilor obținute din tenis care depășesc 18 milioane de dolari, în suma brută. 
Toate acestea se întâmplă într-un moment în care cariera jucătoarei din România este de anticipat că va putea continua cel puțin patru-cinci ani la nivel înalt.

Trebuie spus că Simona Halep se află începând cu săptămâna aceasta pe primul loc în clasamentul WTA Race, un clasament care reflectă punctele câștigate în anul competițional în desfășurare.

Tenisul, atât în România, cât și în lume, este considerat un sport „scump”. În sensul în care cheltuielile pentru formarea unui jucător sunt foarte mari. Ele pot să atingă între 20.000 și 80.000 de euro pe an, în funcție de vârstă și nivelul de joc al sportivului. Iar aceste sume sunt acoperite în totalitate din surse private, adică de către familia jucătorului și eventual sponsori.

Statul nu contribuie, practic, din punct de vedere financiar, pentru formarea jucătorilor, ceea ce înseamnă cheltuieli cu pregătirea (echipa de antrenori, terenuri și materiale sportive) și cheltuieli cu deplasarea la turnee în țară și în străinătate.

De altfel, bugetul alocat pentru sport în România este extrem de firav. Concret, bugetul pe anul acesta este de aproximativ 414 milioane de lei, adică 92 milioane de euro. Federația Română de Tenis, de exemplu, are un buget de aproximativ un milion de euro. Pentru a avea o imagine a ceea ce înseamnă industria tenisului în lume să spunem că turneul de la Roland Garros, încheiat ieri la Paris, aduce venituri de 230 milioane de euro, adică de două ori și jumătate mai mult decât fondurile alocat pentru sport de bugetul României. Dar nu doar Roland Garros produce venituri de acest nivel, ci și celelalte turnee de Grand Slam: Australian Open, Wimbledon și US Open.

Cotidianul economic francez Les Écho, arată că veniturile de 230 milioane euro al turneului Roland Garros provin din următoarele surse: 37% din drepturile de televiziune, 27% din parteneriatele cu sponsorii, 19% din operațiuni de relații publice și 17% din bilete și vânzarea de produse de marketing. Premiile turneului au fost anul acesta, în total, de 36 milioane euro, aproape duble față de anul 2012, atunci când jucătorii au fost la un pas să boicoteze participarea la turneu. Este însă o mișcare care a cuprins și celelalte turnee de Grand Slam și care se derulează pe trei coordonate: creșterea premiilor totale, egalizarea premiilor între turneul masculin și cel feminin și creșterea mai accentuată a premiilor obținute de jucătorii care pierd în primele două tururi, considerându-se că aceștia au nevoie de o mai mare susținere financiară. Astfel, anul acesta, la Roland Garros, jucătorii care s-au oprit în turul doi al turneului au încasat suma de 70.000 euro brut, iar învingătorii în turneul de simplu, masculin și feminin, au primit fiecare câte 2,1 milioane euro. Trebuie spus că turneul de Grand Slam de la Paris generează 80% din bugetul Federației Franceze de Tenis.

În concluzie, dacă judecăm în cheie economică, performanța Simonei Halep, într-o industrie tot mai concurențială, este cu adevărat excepțională.