Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De la criza politică la criza economică

Există trei momente simbolice care au anticipat criza politică de astăzi. În ordine cronologică, primul, a fost în urmă cu o lună atunci când la sediul PSD a fost prezentată legea de salarizare unitară. Premierul, care trebuia să fie în centrul atenției și să gireze această lege, se află marginalizat la colțul mesei și nu a scos o vorbă despre lege. Cei care au prezentat principiile legii au fost ministrul muncii, președintele PSD și președintele ALDE. 

Al doilea moment, evocat ieri chiar de Sorin Grindeanu, a fost atunci când premierul a cerut miniștrilor să nu mai vorbească despre impozitul pe gospodărie, cu excepția ministrului finanțelor. Cererea era întemeiată, pentru că proiectul introducerii impozitului pe gospodărie era abulic, lipsit de logică și imposibil de aplicat. A doua zi, însă, după cererea adresată de premier miniștrilor, cei care explicau impozitul pe gospodărie în emisiuni de televiziune erau Liviu Dragnea și Lia Olguța Vasilescu.

În fine, al treilea episod, și cel mai relevant, a fost acela în care legea salarizării unitare nu a fost susținută în Parlament de premier și de ministrul finanțelor. Adică, exact demnitarii care trebuiau să gireze legea din punctul de vedere al autorității și sustenabilității bugetare.

La acel moment, am interpretat absența din Parlament a premierului și a ministrului finanțelor prin faptul că nu au dorit „să dea credit” unui act legislativ care va avea un efect financiar substanțial asupra bugetului de stat, cel puțin, în următorii cinci ani. Dar criza de azi arată că tensiunile au fost mult mai mari și pe teme mult mai profunde.

Până acum, efectul vizibil al crizei politice în economie este creșterea monedei europene. Criza politică este prea mare pentru ca euro, moneda europeană, să nu reacționeze. Sau mai precis investitorii pe piața valutară nu aveau cum să rateze momentul.

Întâmplarea face ca ieri să particip la o întâlnire a antreprenorilor dintr-un județ al țării cu specialiști din mediul bancar, în fiscalitate și consultanți financiari internaționali. Toate discuțiile legate de viitor, de la legislația fiscală, la împrumuturi bancare și de la dezvoltarea infrastructurii locale și naționale, la modernizarea administrației, toate aceste teme au fost acompaniate de zâmbete ironice și multă neîncredere față de evoluțiile politice.

În fața crizelor politice, economia are reacții diferite. Marile companii, cu precădere cele internaționale, își pun în așteptare proiectele de investiții așteptând clarificarea situației. Prin clarificarea situației neînsemnând doar investirea unui nou guvern, ci momentul la care administrația reîncepe să lucreze cu viteza normală. În schimb, antreprenorii mici și mijlocii români nici măcar nu se mai pot enerva. Ei nu pot face altceva decât să privească spre politicieni cu resemnare. Ei „au mai văzut filmul acesta” de câteva ori în ultimii 20 de ani și știu că orice criză politică nu face decât să amâne deciziile în economie.

Factorul care a declanșat criza, conform declarațiilor liderilor politici, a fost evaluarea programului de guvernare. Dacă ar fi să-i luăm în serios pe politicieni, trebuie spus că evaluarea îndeplinirii programului de guvernare este un demers logic. Problema este însă pusă greșit. Întrebarea esențială este: poate fi aplicat în practica programul de guvernare? 

Pentru că în multe zone economice programul este populist și nerealist. Se poate aplica o lege a salarizării unitare care umflă cheltuielile statului până la niveluri nesustenabile? Se poate aplica ideea introducerii impozitului pe gospodării? 

Se mai poate tăia TVA la tranzacțiile imobiliare? Se poate înființa cu adevărat fondul suveran de investiții?

Amânarea sau neadoptarea unor măsuri din programul de guvernare poate fi un semn de responsabilitate politică și economică și nu rezultatul unui management administrativ ineficient. Este cert că politicienii ascund o parte din resorturile și interesele care au născut criza politică. În aceste condiții, economia și companiile nu au decât să aștepte ca administrația să redevină funcțională.