Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce a uitat să spună șeful fiscului

bogdan-stan-guvern.jpg

Șeful ANAF Bogdan Stan
Image source: 
gov.ro

Rar se întâmplă ca șeful fiscului să aibă apariții publice. La sfârșitul săptămânii trecute, Bogdan Stan, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), a susținut o declarație de presă. Sunt câteva lucruri interesante de remarcat.

Mai întâi, șeful fiscului a oferit o explicație pentru scăderea încasărilor la buget la capitolul impozit pe profit. Este vorba despre creșterea plafonului pentru microîntreprinderi, de la 100.000 la 500.000 euro. Astfel, 92.000 de companii au trecut de la impozitul pe profit la cel pe cifra de afaceri, iar încasările bugetare au scăzut. De asemenea, introducerea impozitului specific aplicat în turism și alimentație publică a avut același efect asupra bugetului. De altfel, situația bugetară a fost anticipată la începutul anului, atunci când Consiliul Fiscal a făcut estimări asupra impactului bugetar al acestor măsuri. Care, iată, se confirmă în acest moment.

În ceea ce privește scăderile de venituri din TVA și din accize nici măcar șeful fiscului nu are o explicație plauzibilă. Este o diferență semnificativă între cifrele mari de creștere a consumului și scăderea încasărilor bugetare, iar Bogdan Stan explică scăderea veniturilor la cele două capitole, exclusiv prin scăderea cotei de TVA și reducerea accizelor. Ceea ce este doar parțial adevărat.

Există, însă, două teme majore care au rămas neclarificate de șeful fiscului. Este vorba despre confirmarea că scanerele mobile din vămi nu au fost utilizate. Ceea ce este grav și de neînțeles. Cert este că, spune dl. Stan, „s-a avut în vedere reoperaționalizarea scanerelor mobile”. De ce nu au fost utilizate? Când au fost „reoperaționalizate”? Vor rămâne operaționale? Nimeni nu răspunde la aceste întrebări.

O a doua temă neclară este aceea privind stadiul în care se află reforma ANAF. Șeful fiscului vorbește despre „crearea unui sistem de date informatice unice care va agrega bazele de date ale ANAF, ale Ministerului Finanțelor și ale Trezoreriei”. Președintele ANAF spune că sistemul IT este învechit, că serverele sunt din anul 1999 și că se lucrează la o analiză privind „eventuala restructurare a ANAF”.

Surprinzătoare afirmații. De ce? Pentru că în mai 2013 a fost lansat un proces amplu de reformă a administrației fiscale, un proces susținut de un acord de împrumut cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în valoare de 70 milioane de euro. Programul trebuia implementat inițial pe termen de cinci ani, dar, din cauza întârzierii aplicării și la cererea ANAF, a fost extins cu doi ani, până în septembrie 2020. Pilonul central al reformei administrației fiscale în viziunea acestui program îl constituie reproiectarea și creșterea capacității sistemului informatic, în vederea gestionării unei baze de date centralizate, se arată în raportul anual al Consilului fiscal. Adică, exact ceea ce șeful fiscului spune că trebuie să înceapă acum, când, de fapt, proiectul de informatizare datează de cel puțin patru ani.

De asemenea, programul de restructurare a ANAF derulat cu împrumutul de la Banca Mondială are ca obiective „creșterea eficienței în colectarea taxelor, impozitelor și contribuțiilor sociale, precum și a conformării fiscale, fiind așteptate rezultate concrete privind conformarea voluntară la declararea fiscală și la plată”. De altfel, programul are ținte clare de atins până în anul 2018, prelungite, probabil, pentru 2020, pentru conformarea voluntară, dar și privind scăderea costurilor colectării. Spre exemplu, arată Consiliul Fiscal, în anul 2016, în comparație cu anul precedent, gradul de conformare voluntară a crescut cu 0,5 puncte procentuale, în timp ce cheltuielile de administrare au crescut cu 5%. Aceste cheltuieli se măsoară prin indicatorul lei cheltuiți la un milon de lei venituri bugetare nete. Trebuie, de asemenea, remarcat că s-au făcut progrese în ceea ce privește simplificarea sistemului de taxe, reducerea birocrației și ușurința plății taxelor. Acestea sunt concluziile unui raport realizat de PwC și Banca Mondială. În ceea ce privește gradul de restructurare a agenției fiscale, trebuie spus că România se află peste media noilor state membre UE privind numărul de administrații financiare raportat la numărul de locuitori, în timp ce la indicatorul venituri fiscale din PIB la o mie de angajați, România este pe penultimul loc între cele 10 state noi membre ale Uniunii Europene. Așadar, restructurarea ANAF a început de patru ani. Este timpul să afle și șeful fiscului.

1903