Clarificări și incertitudini în economie

În plus, analiștii financiari se așteaptă ca în următoarele 12 luni să aibă loc o creștere a dobânzilor la depozitele în lei, atât pentru cele cu scadență pe termen scurt, cât și pentru cele cu scadență pe termen mediu. Totodată, analiștii estimează că leul se va deprecia în următorul an. Există chiar și o prognoză care arată că, în medie, cursul de schimb va fi de 4,60 lei pentru un euro. Sondajul în rândul analiștilor financiari este realizat lunar, așa că rezultatele se pot modifica.

Așa se schimbă și deciziile guvernamentale. Ieri, premierul Mihai Tudose a anunțat că taxa de solidaritate o putem trece la capitolul „discutate și uitate”. Avem o veste bună și una rea în această afirmație. Vestea bună este că măcar există o clarificare a situației. Companiile își pot construi bugetul pentru anul viitor fără să ia în calcul taxa de solidaritate. Partea mai puțin bună din această poveste este că lucrurile ar trebui să stea exact invers, adică să se facă studiile și analizele și abia după aceea să se anunțe măsura, dacă mai este cazul. Nonșalanța cu care premierul afirmă că măsura o putem trece la capitolul „discutate și uitate” este o abordare neprofesionistă.

Recent, Guvernul a operat o serie de modificări ale Codului fiscal. Una dintre ele clarifică regimul fiscal al microîntreprinderilor din domeniul turistic. Problema era legată de faptul că firmele din industria turistică și de alimentație publică, având o cifră de afaceri de sub 500.000 euro, se aflau la incidența a două prevederi fiscale: între impozitul specific și cel pe cifra de afaceri plătit de microîntreprinderi. Acum s-a clarificat: firmele vor plăti impozit pe cifra de afaceri, ca microîntreprinderile.

Problema este că introducerea impozitului specific s-a făcut tocmai pentru că micile investiții din turism și alimentație publică să fie taxate la un nivel redus și cu sume pe care să le poată plăti. Fundamentarea introducerii impozitului specific s-a făcut plecându-se de la realitatea ca o parte din micile pensiuni, baruri și restaurante nu înregistrează toate încasările și ca atare nu plătesc deloc impozit pe venit la bugetul de stat. Prin încadrarea lor ca microîntreprinderi și impozitarea pe cifra de afaceri ne vom întoarce de unde am plecat, adică economia neagră va exista în continuare, iar plățile către buget vor fi mult diminuate.

Nu în ultimul rând, estimările arată că România va avea cea mai mare producție de porumb și floarea-soarelui din Uniunea Europeană. Sună spectaculos, dar acest record arată o slăbiciune a eonomiei românești. Aceea că produce mărfuri cu valoare adăugată mică. Ideal ar fi ca producția record de porumb sau floarea-soarelui să fie integrată în România. În sensul de a se crea un lanț de valoare care să integreze materiile prime cu industria alimentară și lanțurile de distribuție. Ne place sau nu, economia secolului XXI premiază produsele bazate pe cercetare și dezvoltare, cele cu valoare adăugată. Vânzătorii pot obține profituri mai mari decât producătorii, pentru că sunt creatori de valoare adăugată. România exportă porumb, grâu sau floarea-soarelui și importă pâine, biscuiți sau carne de porc și de vită. În lanțul producerii de valoare, România se află pe veriga cu cel mai mic profit. De fapt, aceasta este marea provocare a politicii publice din România în materie de schimbări economice.