Cum trăiesc românii

Să le luăm pe rând. În funcție de ocupație, cele mai multe gospodării din România sunt formate din pensionari (43%) și salariați (38%). Surprinzător de puține, în comparație cu extinderea spațiului rural, sunt gospodăriile care au agricultori în fruntea lor. Locuințele care au cap de gospodărie lucrători pe cont propriu, șomerii și alte persoane inactive dețin o pondere redusă, împreună având aproximativ 9%. Una peste alta, trebuie remarcat că numărul gospodăriilor care au cap de familie un pensionar sau un salariat ajunge la patru cincimi din totalul gospodăriilor.
 
Interesant este că o treime din gospodării au în componență copii dependenți, sub 18 ani care se află în întreținerea gospodăriei, în vreme ce există de două ori mai multe gospodării care au copii dependenți. Ceea ce arată încă o dată un lucru pe care îl știm deja, și anume că din diverse motive, copiii părăsesc destul de târziu căminul familiei. Este încă o confirmare a faptului că tinerii au o problemă de locuire. În 64% din gospodăriile din România se află cel puțin o persoană ocupată.
 
O temă aparte este cea privind capacitatea achitării la timp a unor cheltuieli importante, la acest capitol intrând întreținerea locuinței, ratele creditelor sau plata utilităților. Astfel, o treime dintre gospodării au înregistrat restanțe repetate, din cauza dificultăților financiare pe care le-au traversat. Este un indicator relevant pentru modul în care se transmite creșterea economică la nivelul populației. Cele mai frecvente plăți restante, înregistrate anul trecut, au fost la energia electrică, întreținerea locuinței și abonamentul telefonic. De remarcat, că ponderea gospodăriilor care au avut restanțe la plata împrumuturilor a fost relativ redusă, de numai 8%. Indicator care se regăsește și în scăderea nivelului restanțelor la credite din sistemul bancar.
 
Studiul recurge și la metoda autoevaluării persoanelor intervievate. Aceștia au fost rugați să autoaprecieze în ce măsură pot face față cheltuielilor curente folosindu-se o scală de valori care pleacă de la „ușor și foarte ușor” și ajunge la „cu mare dificultate”. Răspunsurile sunt edificatoare. Aproape jumătate din gospodării suportă cu dificultate cheltuielile curente și doar una din șapte își achită cu ușurință facturile curente. La fel de interesantă este și percepția legată de câți bani ar avea nevoie o gospodărie pentru cheltuielile curente. O treime estimează că ar avea nevoie de un venit net lunar cuprins între 1000 și 2000 lei, iar jumătate au nevoie de cel puțin 2000 lei.
 
Suprinzator de puține gospodării au contractat un împrumut, doar 9%. Rezultatele studiului cu privire la destinația creditelor sunt previzibile: cheltuieli pentru repararea și renovarea locuinței (45%), cumpărarea autoturismelor sau de echipament electronic și tehnic (45%). În proporții mult mai mici sunt creditele legate de sănătate, educație și îngrijirea copiilor sau vacanțe.
 
În fine, există și o analiză a dotărilor locuințelor. În primul rând, 98% dintre români sunt proprietari ai locuinței. În ceea ce privește confortul și dotările, 69% din gospodării au baie sau duș, iar grup sanitar au 67% dintre locuințe. De asemenea, una din șapte locuințe are probleme serioase care afectează calitatea locuirii.
 
În concluzie, studiul statistic relevă că România reală este mai aproape de indicatorii economici care o plasează pe ultimele locuri ale Uniunii Europene decât de datele care o arată ca fiind noul tigru al creșterii economice.