Credite mai multe, dobânzi mai mari

Adică, este clar că s-a intrat într-o zonă de creștere rapidă a creditării pentru populație. Pe de o parte, vorbim de creșterea creditului imobiliar/ipotecar. Pe de altă parte, există o expansiune a creditului de consum, iar îngrijorările sunt legate de faptul că tot mai mulți clienți apelează la mai multe credite, ceea ce crește gradul de îndatorare și implicit riscul privind rambursarea. Nu putem să nu remarcăm că tendința este mult asemănătoare cu cea din anii 2007-2008, chiar dacă ponderea creditării din produsul intern brut nu a ajuns la nivelul din acea perioadă.
 
În fine, o a treia problemă privește companiile. Raportul atrage atenția asupra sănătății financiare a firmelor. Este vorba despre persistența rezultatelor negative pentru un grup numeros de companii, despre calitatea precară a capitalurilor proprii, despre numărul mare de companii cu capitaluri proprii sub limita reglementată sau numărul de firme inactive. Trebuie să remarcăm că aceste observații sunt aduse periodic în atenția opiniei publice prin studii sau luări de poziție ale Băncii Naționale.
 
De data aceasta, Comitetul pentru Supravegherea Macroprudențială face un pas înainte propunând crearea unui grup de lucru care să analizeze sănătatea financiară a firmelor și să propună soluții atât pentru sectorul public, dar și pentru cel privat. Din grupul de lucru ar urma să facă parte reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și ai BNR care vor analiza datele puse la dispoziție de fisc. Astfel, se arată în raport, aproape jumătate din companiile active au capitaluri proprii mai mici cu 50% față de capitalul social, fapt interzis de legea societăților comerciale. Dintre ele, majoritatea au capitaluri negative, multe aflându-se în această situație de ani de zile. Dacă și când se vor lua și decizii concrete, rămâne de văzut.
 
Toate aceste evoluții vin într-un moment în care dobânzile sunt în creștere. Iar dobânzile mai mari vor fi un combustibil care riscă să toarne gaz pe focul fenomenului de creștere a creditării. Discuția inflamată privind creșterea ROBOR a avut meritul că a adus în atenție acest fenomen de creștere a dobânzilor. Bine ar fi ca dezbaterea să ajungă la morala că epoca „banilor ieftini” este pe sfârșite și să fie un semnal de alarmă pentru cei care vor dori să ia un împrumut.
 
Statul a primit deja un mesaj clar: ultimele două emisiuni de obligațiuni, în valoare de 380 milioane de lei, cu scadență în anul 2024, au fost respinse de statul român considerând dobânda inacceptabilă. De menționat că dobânda propusă de participanții la licitație a fost de 3,25% pe an. Nivel care ne arată așteptările privind evoluția dobânzilor în următorii ani.
 
De aceea, trebuie privită imaginea de ansamblu. Chiar dacă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că banca centrală va apăra un nivel al ROBOR care să se situeze în apropierea dobânzii de politică monetară, piața a presat în continuare asupra creșterii dobânzii. Ceea ce va fi un imbold pentru ca Banca Națională să crească, în următoarea perioadă, dobânda-cheie. Așadar, indiferent de retorică și presiunile administrației, dobânda va tinde să crească.