Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Sfârșitul unei „epoci”. Cea a banilor ieftini

 Creditele pentru populație cresc. Pentru a opta lună la rând, creșterea creditului a accelerat, în luna septembrie cu 1,4% față de luna precedentă. Semnalul de alarmă a fost deja tras de Banca Națională. Reprezentanți ai BNR au atras atenția asupra creșterii ritmului de creditare în special pentru creditele ipotecare și cele de nevoi de consum, pentru populație. În septembrie, au crescut și împrumuturile luate de companii și, interesant, creditul în valută a revenit pe plus, atât pentru companii, cât și pentru populație.

Dar nu doar creditarea crește, ci și economisirea. Cele mai recente date ale băncii centrale arată progrese la toate capitolele: depozitele populației în lei au crescut cu 10,8%, iar cele ale companiilor cu 12%. Până acum firmele nu au avut același apetit pentru credite, împrumuturile companiilor având un ritm mult mai scăzut decât cea adresată persoanelor fizice.
 
În schimb, firmele reușesc să își crească depozitele deținute în bănci. Nu este vorba, cu siguranță, doar despre economisire, ci și despre un rulaj mai mare al fondurilor firmelor. Este fără îndoială o veste bună pentru economie. Chiar dacă ea ne arată și o oarecare prudență care domină mediul economic. Este vorba despre faptul că firmele au învățat lecția crizei și chiar în această perioadă de creștere economică au un comportament conservator. Adică, pentru economie ar fi fost interesant ca firmele să investească și nu să își țină banii în depozite. Chiar dacă nici creșterea depozitelor nu este deloc o veste rea.
 
Iar economisirea a crescut și în valută: pentru populație cu 11% și la firme cu 6,2%. În total, depozitele în bănci, în lei, ale populației și firmelor, erau la sfârșitul lunii septembrie de 194 miliarde lei, iar cele în valută ajungeau la echivalentul în lei de 92 miliarde de lei.
 
Cifrele sunt semnificative și arată o creștere solidă. Doar că o analiză a Asociației Administratorilor de Fonduri ne aduce cu picioarele pe pământ. În ceea ce privește, economiile populației, România se află mult în urma statelor europene. Astfel, un depozit bancar mediu este echivalentul a 2,6 salarii. Nivelul este mult mai coborât decât în alte state europene. În Croația, depozitul mediu este de 8 salarii, în Cehia,7,8, în Polonia 4,7 salarii medii, în Slovacia, 6,2, în Slovenia, 5,3, iar în Ungaria ajunge la numai 2,8 salarii medii. Ceea ce ne arată că în pofida creșterii economisirii, România se situează încă departe de statele recent intrate în Uniunea Europeană.
 
Un lucru este însă sigur. Depozitele bancare sunt cele mai utilizate instrumente de economisire. Cea mai bună dovadă în acest sens este aceea că nivelul economisirii în fonduri de investiții, se află la un nivel foarte scăzut, puțin mai mare decât jumătate din salariul mediu, mai precis 0,65. Până la urmă nu este o surpriză că apetitul pentru economisirea în fonduri de investiții rămâne mic. Chiar dacă rănile trecutului ar fi trebuit să se cicatrizeze.
 
Și cu atât mai mult cu cât randamentele fondurilor de investiții sunt superioare dobânzilor bancare, care, se știe, au atins niveluri scăzute record. Cu toate acestea, garanțiile acordate de depozitele bancare sunt mai convingătoare pentru populație decât dorință de a obține randamente mai mari.
 
Analiștii vorbesc deja despre faptul că epocă „banilor iefini” este pe sfârșite. Dobânzile au început să crească, atât la credite, cât și la depozite.
 
Clienții băncilor se grăbesc să profite de sfârșitul unei epoci.