Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Radiografia economiei

andrei_radulescu.jpg

Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania.
Image source: 
youtube.com

Astăzi, voi face o derogare de la obiceiul acestei rubrici. Voi prefera ca în locul comentariilor sau observațiilor mele să citez de la început până la sfârșit dintr-o analiză făcută recent de către Andrei Rădulescu, economist șef al unei bănci importante din România. Am apelat la această variantă întrucât prezentarea vorbește foarte clar despre situația în care se află economia mondială și cea românească. 

Așadar, iată ce spune Andrei Rădulescu: „În economie, comportamentul este ciclic. El tinde să atingă extreme: în faza de creștere merge spre euforie, iar când încrederea scade, evoluează spre depresiune. Toate datele ne arată că ne apropiem de finalul ciclului economic post-criză și analiștii se așteaptă ca din toamna viitoare, în Statele Unite, șomajul, de exemplu, să înceapă să crească. Ne aflăm, așadar, în faza de vârf: bursa americană, piața imobiliară, piața titlurilor de stat sunt supraevaluate și la maxime istorice.
 
În România, există o divergență între accelerarea consumului și deteriorarea climatului investițional. În ultimele trimestre, investițiile au scăzut și se constată o întoarcere a deficitelor; accelerarea economiei din ultimele trimestre este acompaniată de deteriorarea contului curent. Finanțele publice au deja pedala împinsă la maximum. Din anul 2015, turația peste potențial a economiei este însoțită de deteriorarea deficitului structural care ar putea depăși anul acesta 4% din PIB. În mod clar, politica fiscal-bugetară este prociclică, iar politica de venituri a contribuit la creșterea semnificativă a salariilor.
 
Economia României va avea cel puțin trei luni, până în ianuarie 2018, în care dobânda de politică monetară va fi sub inflație, ceea ce înseamnă că va funcționa o dobândă real negativă care va stimula de fapt consumul, dar nu consumul de bunuri și servicii interne, ci pe cel de import.
 
Așadar, suntem la finalul anului 2017 cu o politică fiscală fără spațiu de manevră, cu pedala împinsă la maxim. Practic, nu există un buget pentru anul 2018 și fiind foarte greu de construit s-a intervenit deja mai agresiv în economie, intervenții care creează distorsiuni și care se vor întoarce împotriva dinamicii economiei pe termen mediu și lung.
 
Primele prognoze privind creșterea economică pentru anul 2020 arătau un nivel de 2,6%, ceea ce este foarte puțin și nu se poate exclude posibilitatea ca, până la sfârșitul acestui deceniu, să existe și o recesiune tehnică.
 
De asemenea, din cauza distorsiunilor generate de semnalele privind intervențiile agresive ale statului în economie, sectorul privat este foarte prudent în a investi. Economia a avut doi ani de scădere a prețurilor, dar nu din cauza impactului dintre cerere și ofertă. A fost o scădere artificială, bazată pe reducerea TVA. Drept urmare, inflația revine puternic, la anul fiind aproape triplă, de la 1%, la 3,1% ! Evident, BNR va trebui să reacționeze, pentru a nu stimula și mai mult consumul.
 
Mai există și problema datoriei publice, dacă ne gândim că PIB-ul crește nominal cu 10 miliarde de lei anual, iar datoria a rămas la 38-39% din PIB, ceea ce înseamnă că datoria crește în valoare nominală. Atenție, în anul 2007, România avea o datorie publică de 12% din PIB și deci există suficient spațiu de manevră pentru a interveni în caz de criză. Acum, pedala deficitului este la maxim, costurile de finanțare sunt în creștere și există și presiunea pe deprecierea leului.
 
Este greu de spus dacă statul va fi capabil sau va dori să reducă cheltuielile, pentru că reforma administrației publice este foarte dificilă. Dacă statul nu va putea să reducă chetuielile, probabil că unele taxe vor trebui majorate, astfel încât presiunea din partea pieței în materie de costuri de finanțare să fie atenuantă.
 
Nu în ultimul rând, trebuie să privim la ce s-a întâmplat cu investițiile publice, în ultimul an. Este clar că statul trebuie să reia investițiile publice. Sunt necesare nu numai pentru programele pe termen scurt, pentru 100 de ani de la Marea Unire, pentru pregătirea președinției Uniunii Europene sau pentru organizarea de către România a unor meciuri la Campionatul European de Fotbal din anul 2020, ci pentru că, efectiv, în ultimii ani, investițiile publice au fost sacrificate". Vă reamintesc: este analiza rece, lucidă și realistă pe care economistul Andrei Rădulescu o face economiei românești.