Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Economia, în ultimii 10 ani: reducerea decalajelor față de media UE, capitalul străin devine dominant

florin_georgescu.jpg

Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naționale
Sursa imaginii: 
bnro.ro

Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naționale, a prezentat un nou studiu privind economia românească. Analizele dlui Florin Georgescu reușesc de obicei să surprindă aspecte interesante ale evoluției economice. În ultimii 17 ani, România a făcut un progres important în ceea ce privește produsul intern brut pe cap de locuitor. Respectiv, a crescut de la 26% la 59% din media Uniunii Europene, doar Lituania reușind să aibă o progresie atât de mare. Dar rezultatele macroeconomice nu sunt urmate, la același nivel, și de cele din economia reală. Numărul salariaților a crescut, în ultimii 16 ani, cu numai 2,2%, de la 4,6 la 4,7 milioane de persoane, iar cheltuielile cu forța de muncă au crescut de la 9% la 22% din media europeană.

În anul 2016, productivitatea muncii era la o treime din media Uniunii, în creștere, totuși, cu cinci puncte procentuale față de anul 2012. În pofida opiniilor reprezentanților mediului de afaceri, care susțin că deja creșterea repetată și agresivă a salariului minim are efecte asupra profitabilității în unele ramuri economice, Florin Georgescu susține în lucrarea sa că România nu a pierdut competitivitate. Iar dovada în acest sens este că, în perioada 2012-2015, au fost create 700.000 de locuri de muncă. Desigur, există o diferență de percepție între macroeconomiști și antreprenori.
 
Interesante sunt datele care arată evoluția companiilor și a capitalului. Astfel, în ultimii 10 ani, capitalul societăților românești a crescut de 4,5 ori. Capitalul privat a fost cel mai dinamic, structura schimbându-se profund, de la 55%-45%, în favoarea statului, la 88% capital privat și 12% capital de stat. Totodată, în ultimii 10 ani, s-a schimbat profund și ponderea capitalului străin în raport de cel românesc. Adică, s-a trecut de la 80% la 20%, în favoarea capitalului românesc, la o dominare de 54%-46% a capitalului străin. În cifre, capitalul de stat este de 10,3 miliarde euro, capitalul privat românesc este de 35 miliarde euro, iar cel străin ajunge la 41 miliarde euro. Cifrele arată că ponderea capitalului străin este determinantă și, de aceea, este de neînțeles abordarea agresivă a guvernului la adresa companiilor străine. O abordare pragmatică ar fi cea a specializării organelor de control, în special a fiscului, pe de o parte, și, pe de altă parte, a unui dialog deschis.
 
La jumătatea acestui an, erau 4,9 milioane de salariați și 5,2 milioane de pensionari. Mai delicată este cifra emigranților din România, 3,4 milioane de persoane, adică 38% din populația activă, un nivel mult mai ridicat decât în statele nou intrate în Uniunea Europeană.
 
Dar, analiza indică și distorsiunile care există în economie: 26% din companii au venituri zero, 41% din firme nu au niciun salariat și 42% din companii au capitaluri negative. Ceea ce ne arată că, de fapt, cifrele mari nu au corespondent în realitate, multe firme fiind, practic, lipsite de activitate.
 
Concentrarea economiei este extrem de accentuată: 1% din firme realizează 67% din produsul intern brut și angajează jumătate din forța de muncă, adică aproximativ două milioane de salariați. Iar firmele cu capital străin domină atât la nivelul economiei, cât și în ramurile economice importante, situația pe care am detaliat-o recent pe baza studiilor realizate de profesorul și cercetătorul Cezar Mereuță.
 
Există și câteva surprize aduse de analiza dlui Florin Georgescu. Cea mai mare este aceea că firmele cu capital privat cumulează pierderi de 6,6 miliarde euro, mult mai mult decât companiile de stat care însumează pierderi de numai 700 milioane euro. Ar fi fost interesant de văzut și datoriile la bugete, istorice și la zi, pe care le-au acumulat companiile cu capital de stat. Știm doar că suma totală a restanțelor către buget este de 4 miliarde euro.
 
Una peste alta, analiza este valoroasă și poate fi o bună sursă de inspirație pentru deciziile economice ale administrației.